Huangdi Neijing 黃帝內經 Huangdi 黃帝 - Împăratul galben este primul dintre împăraţii legendari despre care găsim menţiuni istorice. În multe texte vechi, în loc de ideograma huang 黃 = galben, provenind de la 光 culoarea 田 câmpului cultivat 1, întâlnim ideograma omofonă 皇, cu sensul de august, suveran, împărat 2, prescurtare a expresiei huangtian shangdi 皇天上帝 - augustul stăpânitor suprem al cerului 3. Potrivit legendei 4, Huangdi 黃帝 era nu numai stăpânul ceresc, ci şi cârmuitorul suprem al Centru- 1 光 guang = luminos, prin extensie culoare, în forma antică: 卄 廿 douăzeci de 火 focuri, etimografie care s-a păstrat doar în câteva caractere compuse, printre care şi huang 黃, pentru a deveni ulterior 人 儿 omul care poartă o 火 torţă; crucea 十 din interiorul câmpului 囗 are sensul de a ordona, în cazul nostru a cultiva, la origine: şanţurile de scurgere a apei într-o orezărie; galbenul este culoarea pământului şi a centrului: Shuowen jiezi 說文解子 - Dicţionarul analitic al caracterelor - 黃地之色也 " 黃 huang (galben) este culoarea pământului", Zuo zhuan 左傳, principalul comentariu al tratatului Chunqiu 春秋 - Analele primăverilor şi toamnelor, capitolul Zhaogong shiernian 昭公十二年 Al doisprezecelea an de domnie a lui Zhao gong - 黃中之色也 " 黃 huang (galben) este culoarea centrului" ; de remarcat şi înrudirea din limba latină între homo şi humus (de altfel în latina veche exista şi forma humo, de unde a derivat adjectivul humanus), iar în tradiţia iudeo-creştină numele primului om - Adam are aceeaşi rădăcină cu adamah = ţărână, pământ. 2 Dicţionarul analitic al caracterelor (Shuowen jiezi 說文解子 ) explică ideograma huang 皇 drept 王 = regii (ceea ce reuneşte 丨 cele trei niveluri 三 : Cer, Om, Pământ ) de la început 自 ( 白 reprezintă prescurtarea lui 自, imaginea nasului, cu sensul extins de persoană, individualitate, nasul fiind partea proeminentă a feţei care exprimă personalitatea, dar şi punct de pornire, origine, început, nasul reprezentând locul pe unde pătrunde suflul - qi 氣, loc de pornire a circulaţiei energetice a organismului); iniţial huang 皇 desemna pe cei trei suverani mitici ai antichităţii: Fuxi 伏羲, Shennong 神農 şi Huangdi 黃帝, pentru ca după anul 221 î.e.n., când Regele Zheng (Wang zheng 王政 ) îşi va asuma titlul de Primul împărat (Shi Huangdi 始皇帝 ), să devină calificativul împăraţilor moderni. 3 In Shijing 詩經 Cartea odelor (capitolul Zhousong 周頌 Ode sacrificiale din dinastia Zhou) se menţionează: 上帝是皇 " 上帝 Suveranul suprem este 皇 huang", 4 Huainanzi 淮南子, capitolele 3 - Tianwen 天文 - Ornamentele cerului (astronomie) şi 5 - Shize 時則 - Regulile anotimpurilor (shi 時 = perioadă de timp, anotimp, ze 則 = criteriu, regulă), şi Liji 禮記 Cartea ritualurilor, capitolul Yueling 月令 - Comandamentele lunare (yue
2 lui - zhong 中 5, celelalte patru Hotare ale lumii având şi ele cârmuitorii lor supremi: Taihao 太昊 în Est, Shaohao 少昊 în Vest 6, Yandi 炎帝 în Sud 7 şi Zhuanxu 顓頊 în Nord 8. Supus unui proces de istoricizare, Huangdi 黃帝 s-a transformat din cârmuitor ceresc într-unul pământesc, devenind strămoşul comun al oamenilor şi zeilor 9. Despre Huangdi 黃帝 - Împăratul galben găsim o interesantă menţiune în Însemnările istorice - Shiji 史記 10 ale lui Sima Qian 司馬遷 (145-86 î.e.n.), capitolul Însemnări despre cei cinci Împăraţi (Wudi benji 五帝本記 ), în care se relatează că acesta "acţiona conform principiilor naturii (Cerului şi Pământului), ale artei divina- 月 = lună, ling 令 = a ordona, a comanda, lege, ordine, mandat). 5 atât Cerul cât şi Pământul sunt divizate în 5 regiuni: patru reprezentând fazele alternante yin 陰 şi yang 陽, trecând printr-un maximum al fiecăreia şi prin faze intermediare de egalitate, sprijinite de un Centru 中, Polar în cazul Cerului şi Imperial în cazul Pământului, focar de unde izvorăşte mişcarea 行 ; nobleţea Centrului faţă de periferii este reflectată şi în denumirea Chinei: Zhongguo 中國 = Ţara din mijloc. 6 Taihao 太昊 (notat şi 太皞 ) este un alt nume dat lui Fuxi 伏羲, iar Shaohao 少昊 (notat şi 少皞 ) este numele unui succesor al acestuia. 7 Yandi 炎帝 este un alt nume dat lui Shennong 神農 ; în Cronologia împăraţilor şi regilor 帝王史記 Diwang shiji se menţionează că: "Yandi 炎帝 este acelaşi cu Shennong 神農, cel cu trup de om şi cap de bou". 8 în afară de această enumerare a Stăpânitorilor cereşti ai celor cinci regiuni ( 五方之天帝 ), numiţi şi Înţelepţii celor cinci regiuni ( 五方神 ), în literatura veche mai întâlnim şi altele, cum ar fi: Huangdi 黃帝, Zhuanxu 顓頊, Diku 帝嚳, Tangyao 唐堯 şi Yushun 虞舜, în Shiben 世本 şi Shiji 史記 五帝本紀, Shaohao 少皞, Zhuanxu 顓頊, Gaoxin 高辛, Tangyao 唐堯 şi Yushun 虞舜, în Diwang shiji 帝王世紀 尚書序, Huangdi 黃帝, Shaohao 少皞, Diku 帝嚳, Dizhi 帝摯 şi Diyao 帝堯, în Daozang 道藏 同紳部 譜錄類 混元聖記, sau Fuxi 伏羲, Shennong 神農, Huangdi 黃帝, Yao 堯 şi Shun 舜, în Huangwang daji 帝王大紀. 9 Stăpânitorul Ceresc, folosindu-şi reşedinţa de pe muntele Kunlun 崑崙, a zăbovit pe Pământ, amestecându-se concret în treburile lumeşti; pentru amănunte vezi Yuan Ke Miturile chinei antice, (trad.) Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, p. 19, 110-111, 118-119, şi Yangkuan 楊寬 - Huangdi yu Huangdi 黃帝輿皇帝, în Gushibian 古史辨 (reedit. Hongkong, 1963), vol. 7A, p. 189-209. 10 lucrare de mari proporţii, redactată între 103-92 î.e.n. şi bazată pe tradiţii orale, texte, arhive şi mărturii contemporane, Shiji 史記 (Însemnările istorice) acoperă o perioadă de peste 3000 de ani, începând cu domnia Împăratului Galben (Huangdi 黃帝 ), până la domnia împăratului Wudi 武帝 (141-87 î.e.n.), din timpul dinastiei Han 漢. Cartea este structurată în cinci diviziuni principale, cuprinzând 130 de capitole: cronici ( 本紀 benji), în care sunt descrise 12 epoci, descriind istoria a 20 de clanuri nobiliare, tabele ( 表 biao), tratate ( 書 shu) asupra ritualurilor, muzicii, astronomiei, administraţiei, geografiei, economiei, dreptului, armatei, etc., biografiile familiilor aristocrate ( 世家 shijia) şi 70 de biografii ( 列傳 liezhuan) diverse.
Huangdi Neijing 3 Huangdi 黃帝 ţiei, ale vieţii şi ale morţii, şi cultiva grâne şi plante sezoniere" 11, dar în care nu se face nici o menţiune despre faptul că el ar fi autorul Tratatului interioarelor. De altfel nici perioada în care acesta ar fi trăit nu a putut fi cu precizie stabilită. Astfel, Cronicile chineze (Zhongguo nianli zongpu 中國年曆總譜 ) ale lui Dong zuobin 董作賓 ne indică 2674 î.e.n. drept anul de naştere al lui Huangdi, în timp ce, conform cercetărilor lui Zhang tai yan 章太炎 12, anul 1912, al instalării Guvernului Provizoriu al Republicii Chineze, ar fi al 4609-lea an după Huangdi, ceea ce plasează data naşterii acestuia cu 24 de ani mai devreme 13. Legenda despre dialogurile dintre Huangdi 黃帝 şi sfetnicul său întru problemele de sănătate Qibo 岐伯 14 este menţionată pentru prima dată în Cronica regilor şi împăraţilor (Di wang shiji 帝王世紀 ) 15 şi Cronica celor trei împăraţi (Sanhuang ji 11 順天地之紀, 幽明之占, 死生之說, 存死之難, 時播百穀草木 12 citat de Chen cun ren 陳存仁 (cf. Hong-Yen Hsu, William G. Peacher - Chen s history of Chinese medical science, Modern Drug Publishers CO., Taipei, 1977, p. 5). 13 tradiţia atribuie calendarul lunar - yinli 陰曆, numit şi diaoli 調歷 = calendarul armonios, lui Huangdi 黃帝 (Huangdi i-a însărcinat pe Xihe 羲和 să observe soarele, pe Changyi 常儀 să observe luna, pe Yuqu 臾區 să observe stelele şi strălucirea lor, pe Linglun 泠綸 să facă tuburile sonore, pe Danao 大撓 să facă ciclul jiazi 甲子, pe Lishou 隸首 să stabilească calculele, iar pe Rongcheng 容成 să redacteze calendarul diaoli 調歷 pe baza celor 6 metode - cf.: Édouard Chavannes - Les mémoires historiques de Se-Ma-Ts`ien, Adrien-Maisonneuve, Paris, 1967, vol. 3, p. 323, nota 1), primul an al primului ciclu fiind anul 2697 î.e.n., iar anul 1912 fiind deci al 48-lea an al celui de-al 77-lea ciclu. 14 Qibo 岐伯 şi Huangdi 黃帝 sunt consideraţi întemeietorii profesiunii medicale, profesiune care se va mai numi şi Qi Huang zhishu 岐黃之術 - arta lui Qi şi Huang. 15 岐伯, 黃帝臣也, 帝使伯嘗草木, 典主醫病, 經方本草素聞之出焉 "Qibo, supus al Împăratului Galben, a fost însărcinat de către împărat să guste ierburile şi plantele, să patroneze normele medicinii şi bolilor şi să scrie despre meridiane, reţete, plante şi despre chestiunile elementare pe care acestea le implică.". Atragem atenţia asupra faptului că chen 臣 are aici sensul de supus al împăratului şi nu de ministru, cum am mai întâlnit tradus. Qibo 岐伯 nu a fost ministru în timpul domniei lui Huangdi 黃帝, ci sfătuitor, maestru - shi 師, purtând chiar titlul, după unele documente, de maestru celest - Tianshi 天師 (Tianshi Qibo 天師岐伯 ) - vezi Anna K. Seidel - La divinisation de Lao Tseu dans le Taoïsme des Han. E. F. E. O. Adrien-Maisonneuve, Paris, 1969, p. 114, nota 4. În Însemnările istorice - Shiji 史記 ale lui Sima Qian 司馬遷, capitolul 1 - Wudi benji 五帝本記 - Însemnări despre cei cinci Împăraţi, sunt precizaţi cei patru miniştri însărcinaţi de Huangdi 黃帝 să guverneze poporul, respectiv: Fenghou 風后, Limu 力牧, Changshi 常失 şi Dahong 大鴻, autori şi ei de tratate destinate instruirii suveranului în diverse tehnici, scrieri incluse de Bangu 班固 (32-92 e.n.) în catalogul ce completa Hanshu 漢書 - Cartea Dinastiei Han (Hanshu - Yiwenzhi 漢書 藝文志 - Istoria literaturii), cu menţiunea că
4 三皇紀 ) 16. Tratatul Interioarelor al lui Huangdi 黃帝內經 Huangdi neijing reprezintă cea mai veche 17 şi cea mai apreciată lucrare medicală în care este prezentată pentru prima dată acupunctura. Acesta este alcătuit din două părţi: Suwen 素問 - Întrebări simple şi Lingshu 靈樞 - Poarta sacră, fiecare redactată în 81 de capitole (pian 篇 ), incluse în câte 24 de volume (juan 卷 ) 18. Su 素 desemna, la origine, stofa de mătase neprelucrată şi de culoare naturală 19, prin extensie: simplu, sobru, obişnuit, fără ornamente, sincer, nealterat, aşa cum este interpretat de Zhang jiebin 張介賓 (c.1563-1640), dar şi constant, de unde şi traducerea Întrebări zilnice pe care o întâlnim la unii autori. Wen 問 = 口 gura la 門 poartă = a întreba, a se informa 20. Ling 靈 = a oferi cerului dansuri 巫 pentru a obţine ploaie abundentă 霝 ( - trei 口 picături de 雨 ploaie), prin extensie: putere supranaturală, suflet, spirit, binefacere a cerului, putere sacră. Shu 樞 = pivot, balama, axul în jurul căreia se răsuceşte o poartă, centru, principal, de unde şi traducerea Stâlpul miraculos. În Cartea Dinastiei Han (Hanshu 漢書 ) 21 se menţionează că Tratatul interioarelor conţine doar 18 volume (juan 卷 ), câte 9 pentru fiecare parte, făcându-se totodată sunt falsuri fabricate în Perioada Statelor Combatante Zhanguo 戰國 (475-221 î.e.n.). 16 帝察五運六氣, 乃著岐伯之問, 是為內經, 或言內經後人所作而本於黃帝 "Împăratul Galben a observat cei cinci agenţi şi cele şase energii, iar discuţiile sale cu Qibo au fost notate în Tratatul Interioarelor. Totuşi, unii afirmă că o persoană ulterioară a consemnat rezultatele Împăratului Galben şi a scris Tratatul Interioarelor." 17 această idee, cvasi-unanim acceptată de către istoricii medicinii, pare a fi eronată, întrucât în Huangdi neijing 黃帝內經 întâlnim citate şi alte tratate medicale despre care presupunem că s-au pierdut, cum ar fi tratatele Cifa 刺法 - Metoda înţepării sau Xiajing 下經 - Tratatul despre cele de jos (sau inferior, sau partea a doua), iar în mormântul nr. 3 de la Mawangdui 馬王堆 (în provincia Hunan 湖南 ) au fost descoperite, în 1973, două cărţi intitulate Jingmai 經脈 - Meridianele şi alte două, fără titlu, despre metodele de diagnostic, ce par a fi anterioare Tratatului interioarelor al lui Huangdi. 18 juan 卷 = rulou, volum, carte, scriere autentică (de altfel şi latinescul volumen desemna iniţial un obiect înfăşurat, rulou), divizat în pian 篇 sau zhang 章 = capitole şi jie 節 = paragrafe. 19 de remarcat că, în toate marile tradiţii, textul, atât sacru, cât şi profan, este legat de textură, urzeală, reprezentând înţelesul aparent, vizibil şi înţelesul ascuns: latinescul textum avea sensul iniţial de ţesătură, tramă, cu derivatele prætextum = bordură a unei haine, ornament servind la mascarea unui defect, textor = ţesător, textrina = ţesătorie, textilis = ţesătură, în sanscrită sutra desemnează atât firul, cât şi scrierea sacră, după cum în arabă surat = fir textil este folosit pentru indicarea capitolelor Coranului, iar grecescul strophè (στροφη) avea semnificaţia iniţială de mişcare de dusîntors a suveicii de-a curmezişul urzelii. 20 majoritatea locuinţelor fiind extrem de modeste, în absenţa unei săli de primire a oaspeţilor (ting 廳 ), discuţiile cu aceştia se purtau la poartă, de unde şi sensul extins de a vizita. 21 Hanshu 漢書, juan 30 - 藝文志第十.
Huangdi Neijing 5 referire şi la existenţa unui Tratat al exterioarelor (waijing 外經 ) 22, menţiune care atestă documentar existenţa Tratatului interioarelor în jurul anului 100 î.e.n., iar în juan 30 al aceleiaşi Hanshu 漢書 este amintit şi un tratat, astăzi pierdut, despre metodele de masaj învăţate de la Qibo 岐伯, intitulat 黃帝岐伯按摩 Huangdi qibo anmo, în 10 volume. Tot despre un Neijing 內經 în 18 juan 卷 se aminteşte şi în Zhenjiu jiayi jing 鍼灸甲乙經 - Tratat elementar de acupunctură şi moxa al lui Huang fumi 皇甫謐 (215-282 e.n.), în care se precizează că Tratatul interioarelor al lui Huangdi este compus din două părţi: Suwen 素問 (Întrebări simple), în 9 juan 卷, şi Zhenjing 鍼經 (Tratat de acupunctură), de asemenea în 9 juan 卷, despre care se pare că a primit ulterior denumirea de Lingshu 靈樞 (Poarta sacră), în timpul dinastiei Tang 唐 (618-907 e.n.). Împărţirea Tratatului interioarelor (Neijing 內經 ) în câte 81 de capitole (pian 篇 ) pentru fiecare dintre părţile componente 23 aparţine probabil uneia dintre multiplele ediţii ulterioare. Cea mai veche dintre acestea, care s-a păstrat intactă până în zilele noastre, datează din anul 762 e.n. şi aparţine lui Wangbing 王冰 (710-804), din dinastia Tang 唐, care afirmă în prefaţă că a avut acces la textul original, redactat pe vremea împăratului Huangdi. Cu toate că limbajul folosit este arhaic, textul lui Wangbing pare o compilaţie a mai multor lucrări, la care se adaugă texte apocrife disparate cronologic şi pasaje proprii, în scopul de a da un aspect unitar lucrării şi de a face inteligibile bazele teoretice tradiţionale pe care se sprijină actul medical. Spre exemplu, cartea (juan 卷 ) a 7-a din Suwen 素問 (versiunea în 9 juan 卷 ), despre care Huang fumi 皇甫謐 (215-282 e.n.) afirmă că s-a pierdut, se pare că a fost înlocuită cu un text care circula independent, intitulat Yinyang dalun 陰陽大論 - Mare discurs despre yin şi yang 24. Pierderea acestei juan 卷 7 se pare că a avut loc înaintea dinastiei Sui 隋 (581-618), deoarece nu apare nici în compilaţia lui Yang shang 22 majoritatea autorilor opun termenul nei 內 - interior lui wai 外 - exterior, cu sensul de eso şi exoterism, comentatorii Neijing-ului interpretând însă diferit semnificaţia lui nei 內 : astfel, pentru Zhang jiebin 張介賓 (în Leijing 類經, juan 1), nei 內 desemnează calea naturii (xingming zhidao 性命之道 ), Joseph Needham (Medicine in Chinese Culture, în Clerks and Craftsmen in China and the West, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1968, pp. 271-272), pornind de la concepţia daoistă a înţeleptului, aşa cum o întâlnim prezentată de Zhuangzi 莊子, atribuie lui nei 內 sensul de material, corporal, practic, concret, repetabil, rezonabil şi ştiinţific, în opoziţie cu wai 外, în sensul de miraculos, minunat, straniu, înafara lumii şi a corpului, în timp ce pentru D. J. Keegan (The "Huang-ti nei-jing": The structure of the compilation; the significance of the structure. U.M.I. Dissertation service, Ann Arbor, Michigan, U.S.A., 1991, p. 12), termenii nei 內 şi wai 外 indică situarea în timp a textelor, nei desemnându-le pe cele mai vechi. 23 numărul 81 (pătratul cifrei 9, simbolizând împlinirea perfectă, dacă avem în vedere că suma cifrelor oricărui număr multiplicat cu 9 ne dă tot 9), se regăseşte şi în numerotarea capitolelor (zhang 章 ) tratatului Daode jing 道德經 al lui Laozi 老子. 24 cf. Patrick Triadou - Histoire du Suwen et tradition de l`empereur Jaune. Revue française d`acupuncture, 1995, 21, 83, pp. 6-24.
6 shan 楊上善, intitulată Huangdi neijing taisu 黃帝內經太素, scrisă în acea perioadă 25. Merită de asemenea amintită şi lucrarea lui Zhang jiebin 張介賓 (c.1563-1640) 26 intitulată Leijing 類經 - Asemănător cu Tratatul, în care se face o reclasificare a capitolelor Tratatului interioarelor, însoţită de numeroase comentarii, precum şi de o anexă ilustrată (Leijing tuyi 類經圖翼 - Anexă ilustrată la Leijing). Dacă absenţa oricărui exemplar original îngreunează datarea exactă a Tratatului interioarelor al lui Huangdi, analiza fundamentelor teoretice, a conţinutului lexical şi a structurii gramaticale a textului, conduce la ideea că acesta este contemporan cu Huainanzi 淮南子 27 (sec. II î.e.n.). De asemenea, având în vedere că fiziologia şi patogenia expuse în Neijing se sprijină pe legea alternanţei yin-yang 陰陽 şi pe teoria celor 5 agenţi - wuxing 五行 28, trebuie menţionat că prima expunere a teoriei wuxing o găsim în capitolul Hongfan 洪範 - Marea regulă din Shujing 書經 - Cartea edictelor (sec. XI-VII î.e.n.) 29, iar utilizarea îmbinată a teoriilor yin-yang şi wuxing, în Lüshi chunqiu 呂氏春秋 - Primăverile şi toamnele Maestrului Lü, scrisă de cărturarii-clienţi 30 ai lui Lü buwei 呂不韋 (?-235 î.e.n.) 31. 25 de asemenea pierdută în timpul invaziei mongole (1236) din dinastia Song 宋 şi regăsită la începutul secolului XIX în biblioteca unui templu din Japonia, de unde a fost readusă în China. 26 specialist în Neijing 內經, cunoscut şi sub numele de Zhang jingyue 張景岳 ; a scris de asemenea lucrarea Jingyue quanshu 景岳全書 - Scrierile complete ale lui Jingyue, apărută în 1624, în care reuneşte conceptele esenţiale ale diferiţilor autori, propunând o analiză sistematică a diverselor metode diagnostice şi terapeutice. 27 culegere de texte taoiste, importantă pentru numeroasele mituri şi legende consemnate, atribuită lui Liuan 劉安 (179-122 î.e.n.), prinţ de Huainan 淮南, nepot al împăratului Gao zu 高詛 (206-195 î.e.n.), întemeietorul dinastiei Han 漢. 28 tradus adeseori prin 5 elemente, prin analogie cu elementele constitutive din filozofia greacă; în realitate xing 行 înseamnă a merge, a acţiona (vezi şi Fung Yu-lan - Précis d`histoire de la philosophie chinoise, Payot, Paris, pp. 146-147). 29 în Hongfan 洪範 (Shujing 書經, partea a 4-a, cap. 4) este prezentat discursul Prinţului din Ji 箕 în faţa Regelui Wu 武帝 (1121-1114 î.e.n.), ideile pe care le dezvoltă acesta fiind atribuite Impăratului Yu 禹, fondatorul dinastiei Xia 夏 (sec. XXI - sec. XVI î.e.n.): 天乃錫禹洪範九疇 "Astfel Cerul i-a dat lui Yu cele nouă articole ale Marii reguli.", paternitate probabil inventată pentru a conferi o mai mare autoritate textului. 30 menke 門客 - client ( 門 = poartă, 客 = musafir), pătură socială apărută spre sfârşitul dinastiei Zhou 周, formată din nobili cultivaţi şi intelectuali săraci, găzduiţi în casele marilor demnitari, negustori sau mandarini, unde li se asigurau mijloacele de trai în schimbul talentelor lor artistice şi literare. 31 negustor şi om de stat, ministrul ultimului principe Qin 秦, întemeietorul imperiului; acesta a reuşit să strângă în jurul său peste 3000 de clienţi (menke 門客 ), la dispoziţia cărora fuseseră angajaţi 10000 de servitori.
Huangdi Neijing 7 Scris sub formă de dialog (întrebări şi răspunsuri) între Huangdi 黃帝 şi Qibo 岐伯 32, Tratatul interioarelor include, pe lângă anatomia, fiziologia, patologia şi terapeutica energetică tradiţională, şi fundamentarea filozofică a actului medical, act care trebuie să se bazeze în primul rând pe prevenirea producerii dezechilibrelor energetice, şi nu numai pe diagnosticarea şi corectarea lor: 是故聖人不治已病, 治未病, 不治已亂, 治未亂... 夫病已成而後藥之,..., 譬猶渴而穿井 "Înţelepţii antichităţii nu-i tratau pe cei bolnavi, ci îi tratau pe aceia care încă nu s-au îmbolnăvit, nu tratau dezordinea, ci tratau [când încă] nu s-a produs dezordinea.... Cel care aşteaptă să se producă boala pentru a o trata,, seamănă cu cel care aşteaptă să i se facă sete pentru a săpa fântâna." (Suwen 素問, cap. 2 - 四氣調神大論 ), sau 上工治未病 "Medicul superior 33 tratează atunci când încă nu s-a produs boala" (Lingshu 靈樞, cap. 55 - 逆順 ) 34. De altfel, profilaxia se confunda în China antică cu însuşi sistemul de acordare a asistenţei medicale, medicul fiind plătit anual pentru a îngriji un număr de pacienţi (aproximativ 30 de familii), pe care-i examina periodic, cărora le observa modul de viaţă, alimentaţia, regimul de muncă, le depista şi le reechilibra perturbările energetice încă din faza preclinică, şi pe care-i acorda cu energia normală a anotimpului. Dacă nici unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa nu se îmbolnăvea, medicul îşi primea salariul, însă cu fiecare bolnav dintr-o familie, plata sa scădea cu suma reprezentând salariul pe o lună, medicul fiind obligat în plus să-l trateze pe bolnav gratuit până la însănătoşire. De asemenea, pentru fiecare invalid sau decedat de o boală, medicul era obligat să atârne deasupra uşii sale o lanternă roşie. Evident, când numărul lanternelor depăşea o anumită cifră, singura soluţie pentru medic era de a părăsi regiunea şi de a se stabili în altă parte. Tot în Neijing se atrage atenţia (Lingshu 靈樞, cap. 5 - 根結 ) că, în mâini incompetente, acupunctura este departe de a fi o metodă terapeutică inofensivă: 上工平氣, 中工亂脈, 下工絕氣危生 "Lucrătorul superior echilibrează energia, lucrătorul mediu perturbă meridianele, iar lucrătorul inferior taie (epuizează) energia şi pune viaţa în pericol". În capitolul 12 din Suwen 素問, intitulat Yifafangyilun 異法方宜論 Discuţie despre metode şi reţete utile, găsim şi primele referiri privitoare la originea diferi- 32 Qibo 岐伯 este principalul interlocutor al lui Huangdi 黃帝, dar nu singurul, întrucât, pe întregul parcurs al lucrării, mai întâlnim încă alţi cinci interlocutori. 33 folosirea termenului 工 gong - lucrător pentru a desemna medicul provine de la prescurtarea expresiei 醫工 yi gong - lucrător în domeniul medical. 34 aceeaşi idee poate fi găsită şi în Daode jing 道德經 al lui Laozi 老子, cap. 64: 其安易持, 其未兆易謀, 其脆易破, 其微易散 "Ceea ce este calm este uşor de stăpânit, ceea ce nu a apărut încă, este uşor de prevenit, ceea ce este fragil este uşor de spart, ceea ce este pulbere este uşor de împrăştiat." 為之於未有, 治之於未亂 "Trebuiesc luate măsuri înainte ca lucrurile să se petreacă, trebuie protejată ordinea înainte de-a se produce dezordinea".
8 telor tehnici terapeutice. Astfel, din Est provine folosirea acelor din piatră - bianshi 砭石 35, folosite mai ales sub formă de mici bisturie în chirurgia abceselor; din Vest, regiune muntoasă bogată în plante medicinale, provin remediile medicamentoase - duyao 毒藥 36 ; din Nord, regiunea vânturilor reci, a gheţii şi a iernilor, provin moxibustia şi cauterizările - jiubing 灸炳 ; din Sud, regiune cu climă umedă şi blândă, provin micile ace - weizhen 微鍼 37 ; iar din zona centrală provin daoyin 導引 38 şi masajele - anqiao 按蹻 39, menţionându-se că: 聖人雜合以治各得其宜 "Înţelepţii combină diferitele metode terapeutice, astfel încât să obţină ceea ce le este convenabil". 2003 Toate drepturile rezervate autorului. teodorescu@dr.com 35 în Dicţionarul analitic al caracterelor (Shuowen jiezi 說文解字 ) întâlnim termenul bian 砭 explicat astfel: 砭 以石刺病也 "bian [înseamnă] înţeparea cu ace din piatră pentru tratarea bolilor", aceasta reprezentând probabil prima formă de practicare a acupuncturii. Ulterior, o dată cu dezvoltarea tehnicii prelucrării metalelor, acele din piatră au fost înlocuite cu ace metalice, numite zhen 鍼, ideogramă compusă din radicalul 釒 metal, la care se adaugă semnul 戊 halebardei, precum şi - urma pe care o lasă o 口 gură, sensul fiind acela de a muşca, a răni cu gura, deci metalul care muşcă, prin extensie: ac. 36 duyao 毒藥 = medicamente toxice (otrăvitoare); în Huainanzi 淮南子, capitolul 19 - Xiuwu 修務 se relatează că Shennong 神農, observând (xiang 相, cu sensul de chakan 察看 = a examina, a observa) gustul (comentatorii folosesc termenul ziwei 滋味 ) diferitelor plante, 一日而遇七十毒 "a întâlnit câte şaptezeci de feluri de 毒 otrăvuri într-o zi". În Lei jing 類經 se precizează că du 毒 are, în expresia duyao 毒藥, semnificaţia de eficient, iar Édouard Biot (Le Tcheou-li ou Rites des Tcheou, Imprimerie Nationale, Paris, 1851, t. I, p. 92, nota 3) precizează că duyao 毒藥 este o expresie care desemnează substanţele amare utilizate în scop terapeutic. După Shujing 書經 - Cartea edictelor (Partea a III-a - Cartea dinastiei Shang 商書, cap. 8 - Promovarea lui Yue 說命, 1, 8): 若藥弗暝玄, 厥疾弗瘳 "un medicament nu poate vindeca dacă nu are un gust dezagreabil". 37 Wangbing 王冰 interpretează weizhen 微鍼 ca desemnând acele de dimensiune mică, majoritatea comentatorilor însă consideră că termenul este folosit pentru a face distincţia dintre acele din piatră 砭石 şi acele metalice 微鍼, afirmaţie susţinută şi de un pasaj din Lingshu 靈樞, capitolul 1 - 九鍼十二原, în care se recomandă să "nu se folosească 砭石 acele din piatră, întrucât 微鍼 acele metalice 通 deschid [comunică cu] 經脈 meridianele": 無用砭石, 欲以微鍼通其經脈. 38 metodă terapeutică ce cuprinde: exerciţii respiratorii - xingqi 行氣 = a conduce suflul, gimnastică - daoyin shenti 導引身體 = a întinde şi a contracta membrele şi masaje mo 摩 = 手 mâna 广 acoperă (corpul) precum 林 pădurea (acoperă pământul); pentru amănunte vezi Tratatul de menţinere a sănătăţii prin daoyin - Taiqing daoyin yangsheng jing 太清導引養生經, cuprins în culegerea de texte daoiste Daozang 道藏 (reed. Ed. Comercial Press, Shanghai, 1924-1926, fasc. 568). 39 an 按 = a apuca, a strânge, a comprima, iar qiao 蹻 are aici sensul de viguros.