Huangdi yinfu jing 黃帝陰符經 Prezentare, traducerea primelor 7 versete, note şi comentarii de Textul în limba chineză ( 2002 - toate drepturile rezervate autorului - mail to: teodorescu@dr.com) A 觀天之道, 執天之行, 盡矣 B 天有五賊, 見之者昌 五賊在心, 施行於天 C 宇宙在乎手, 萬化生乎身 D 天性人也, 人性機也 立天之道, 以定人也 E 天發殺機, 鬥轉星移 地發殺機, 龍蛇起陸 人發殺機, 天地反覆 天人合發, 萬化定基 F 性有巧拙, 可以伏藏 G 九竅之邪, 在乎三要, 可以動靜 H 火生於木, 禍發必剋 姦生於國, 時動必潰 知之修鍊, 謂之聖人 I 天生天殺, 道之理也 J 天地萬物之盜, 萬物人之盜, 人萬物之盜 三盜既宜, 三才既安 K 故曰, 食其時, 百骸理, 動其機, 萬化安 L 人知其神之神, 不知不神之所以神 M 日月有數, 大小有定 聖功生焉, 神明出焉 N 其盜機也 天下莫能見, 莫能知 君子得之固躬, 小人得之輕命 O 瞽者善聽, 聾者善視 絕利一源, 用師十倍 三反晝夜, 用師萬倍 P 心生於物, 死於物 機在目 Q 天之無思, 而大思生 迅雷烈風莫, 不蠢然 R 至樂性餘, 至靜則廉 S 天之至私, 用之至公 T 禽之制在氣 U 生者死之根, 死者生之根 恩生於害, 害生於恩 V 萬人以天地丈理聖, 我以時物丈理智
2 Huangdi yinfu jing 黃帝陰符經 editat de Lukun 呂坤 (1536-1618) Tratatul Împãratului Galben [despre] punerea în acord cu obscurul Yin Introducere 陰符經 Yinfu jing este un mic tratat daoist care s-a bucurat de o deosebită popularitate în mediile chineze, dar relativ puţin cunoscut europenilor. Scris probabil în prima jumătate a dinastiei Han 漢 (206 î.e.n. - 220 e.n.), întrucât îl găsim citat în Însemnările istorice - Shiji 史記 1 ale lui Sima qian 司馬遷 (145-86 î.e.n.), capitolul 69 - biografia lui Suqin 蘇秦, în care se povesteşte că acesta ar fi obţinut 周書陰符 «cartea Yinfu [din timpul dinastiei] Zhou», a devenit cunoscut datorită comentariilor făcute de Taigong 太公 (sec. XII î.e.n.), Fanli 范蠡 (sec. V î.e.n.), Guigu zi 鬼谷子 (sec. IV î.e.n.), Zhangliang 張良 (d. 189 î.e.n.), Zhuge liang 諸葛亮 (181-234 e.n.) şi, mai ales, Liquan 李筌, în timpul domniei lui Xuan zong 玄宗 (712-756) din dinastia 唐 Tang, fiind inclus în 玄門功課經 Xuan men gongke jing - Cartea studiului porţii misterelor şi în capitolul 本文類 Benwen lei - Texte referenţiale al secţiunii ( 部 bu) 洞真 Dong zhen - Nemuritorii desăvârşiţi din 正統道藏 Zhengtong daozhang - Canonul taoismului din Epoca Zhengtong. Titlul 陰 yin este componentă a binomului 陰陽 yin-yang. În accepţiunea primitivă, 侌 yin reprezenta nebulosul, întunecatul 2, prin extensie secret, ocult, fiind compus din 今 în prezent, actual (exprimat tautologic prin 亼 a uni + フ joncţiune, unire, contact) şi 云 ( ) nor, iar 昜 yang reprezenta 旦 soarele deasupra orizontului trimiţându-şi 勿 razele 3 ( ), deci luminosul. Prin adăugarea radicalului 阝 fu = colină ( 1 lucrare de mari proporţii, redactată între 103-92 î.e.n. şi bazată pe tradiţii orale, texte, arhive şi mărturii contemporane, Shiji 史記 (Însemnările istorice) acoperă o perioadă de peste 3000 de ani, începând cu domnia Împăratului Galben (Huangdi 黃帝 ), până la domnia împăratului Wudi 武帝 (141-87 î.e.n.) din timpul dinastiei Han 漢. Cartea este structurată în trei diviziuni principale, cuprinzând 130 de capitole: anale ale suveranilor, în care sunt descrise 12 epoci, cuprinzând istoria a 20 de clanuri nobiliare, tratate asupra ritualurilor, muzicii, astronomiei, administraţiei, geografiei, economiei, dreptului, armatei, etc. şi 70 de biografii. 2 în dicţionarul Shiming 釋名 - Explicarea numelor, scris de Liuxi 劉熙 la începutul sec. II e.n., se precizează: 陰, 蔭也 «Yin [este] umbros». 3 la origine un steag, flamură din mai multe benzi fixate de un băţ, prin extensie a flutura, oprire, interdicţie, negaţie (ordin care se dădea soldaţilor prin intermediul steagului), obiecte lamelare, jet, raze.
Huangdi Yinfujing 3 阜 阝 deal terasat), 陽 yang-ul a ajuns să reprezinte versantul sudic al unei coline, deci luminos, iar 陰 yin-ul, versantul nordic al unei coline, deci umbrit. Dar yang şi yin mai desemnează şi malurile nordic şi, respectiv, sudic ale unui rîu, în acest caz, malul nordic, unde se reflectă lumina, fiind yang, iar malul sudic fiind yin 4. Dialectica yin-yang nu trebuie privită ca o dialectică a conflictului şi a opoziţiei, atât de familiara gândirii europene, ci ca o dialectică a complementarităţii 5, în care polarităţile inverse se completează şi se reunesc pe baza legii duale a coexistenţei şi alternanţei. Din această perspectivă, yin-ul trebuie înţeles aici ca incluzând şi yang-ul. Ideograma 符 fu, alcătuită din semnul 竹 ( ) bambusului şi 付 = un 亻 om care foloseşte 寸 unitatea de măsură 6, deci a respecta reguli precise, a se supune autorităţii, cu sensul de a da, a încredinţa, a recomanda, a plăti, desemna iniţial un baston din bambus, secţionat în lungime după o linie neregulată şi care servea drept semn convenţional, diplomă, contract 7, etc., fiecare dintre părţile interesate primind o jumătate, iar autenticitatea putând fi oricând verificată prin unirea lor. Ulterior, 符 fu a căpătat sensurile de a pune în acord cu, în conformitate cu 8, prin extensie a uni, accepţiune în care este interpretată de Liquan 李筌 9, semn, simbol 10, talisman. Ideograma 經 jing prin care este exprimată noţiunea de tratat este alcătuită din radicalul (a), imagine a firului de mătase pe care se găsesc două gogoşi de mătase, semnificând succesiunea unor entităţi individualizate (succesiunea generaţiilor de-a lungul firului invizibil al vieţii), semnul (b), reprezentând pânza de apă freatică (scurgere sub pământ), cu sensul de imperceptibilitate a fluidului care circulă, respectiv a ştiinţei, şi semnul (c), aşa-numitul "echer al muncii", provenind de la omul care munceşte la defrişarea terenului 11, indicând utilitatea practică, prin 4 說文解字 Shuowen jiezi - Dicţionarul analitic al caracterelor, scris în jurul anului 120 e.n. de Xushen 許慎, defineşte termenul 陰 yin drept 山之北, 水之南 «nordul unui munte, sudul unui rîu». 5 asemănătoare sizigiilor (perechi de realităţi complementare, ex.: cerul şi pământul, ziua şi noaptea, viaţa şi moartea, conjuncţia şi opoziţia, etc.) introduse de neognosticul Valentin în secolul II e.n. 6 寸 se traduce prin unitate de măsură egală cu un deget (mai precis lăţimea policelui) şi reprezenta, la origine, locul încheieturii mâinii unde se palpează pulsul, loc care se găseşte la o lăţime de police de articulaţia mâinii. 7 aşa cum îl găsim tradus de Florian Reiter - The 'Scripture of the Hidden Contracts' (Yin-fu ching): A Short Survey on Facts and Findings, Nachtrichten der Gesellschaft für Natur- und Völkerkunde Ostasien, 1984, 136, pp. 75-83. 8 aşa cum îl găsim tradus de Franz Huebotter - Classic on the Conformity of Yin / Schrift von der Konformität des Yin, Druck der Missionsdruckerei, Tsingtao, 1936. 9 motiv pentru care ne-am însuşit-o şi noi. 10 aşa cum îl traduc Cezar Culda şi Eleonora Culda - Tratatul simbolului Yin. În: Daoismul prin scrierile şi practicile sale, Ed. Licorna, Bucureşti, 1995, pp. 129-132. 11 conform Dicţionarului analitic al ideogramelor (Shuowen jiezi 說文解字 ), 工 provine de la imaginea echerului antic, unealtă care dă formă tuturor lucrurilor, cu sensul de muncă, lucru, obiect
4 extensie, lucru, operă. Jing 經 se traduce prin: regulă constantă, cărţi considerate reguli ale imperiului, canon, pravilă. Folosirea termenului jing 經 în această accepţiune apare la Zhuangzi 莊子, în capitolul 14, intitulat Tianyun 天運 - Evoluţia naturală, pentru a desemna cărţile care tratau despre cele şase discipline de studiu ale educaţiei confucianiste: Odele (shi 詩 ), Istoria (shu 書 ), Ritualurile (li 禮 ), Muzica (yue 樂 ), Transformările (yi 易 ) 12 şi Primăverile şi toamnele (chunqiu 春秋 ) 13. Ulterior, spre sfârşitul dinastiei Xi Han 西漢 - Han de apus (206 î.e.n.-24 e.n.), prin 經 jing au fost desemnate şi comentariile ( 傳 zhuan) textelor respective, pentru ca, pe parcurs, prin acest termen să fie denumite şi alte categorii de texte fundamentale neconfucianiste, datorită respectului deosebit de care se bucurau în epocă. Atribuirea acestui tratat legendarului Împărat Galben Huangdi 黃帝 a fost făcută probabil pentru a-i conferi o mai mare autoritate. Traducere şi comentarii A 觀天之道, 執天之行, 盡矣 Contemplă calea cerului [şi] nu te abate de la mersul ei. [Astfel], toate se-mplinesc. 觀 guān = a vedea, a privi, a observa, a contempla 14, format din foneticul 雚 guan şi 見 jian = ochi ( imaginea unei persoane cu ochi enormi). Pronunţat guàn, 觀 înseamnă templu daoist, ceea ce dă o şi mai mare frumuseţe interpretării versetului. 天 tian = Cer, dar şi natură, natural 15. (de aici şi expresia de "echer al muncii"). Provenienţa acestui radical de la simplificarea lui = omul care munceşte la defrişarea terenului este preluată după Jacques Lavier - Histoire, doctrine et pratique de l`acupuncture, Éd. Claude Tchou, 1966, p. 78. Léon Wieger - Caractères chinois, 7 édit., Taichung, Kuangchi Press, 1962, Leçons étymologiques, 12 H, p. 41 interpretează anticul radical ca reprezentând venele de apă subterane, care joacă un important rol în geomancia chineză, provenind din cursul apei sub suprafaţa solului, elementul fonetic nefiind 工, cum s-ar deduce din analiza caracterului modern, ci 壬 (un om în picioare, pe pământ). 12 易 yi = schimbare, transformare, mutaţie, cu referire la ciclicitatea alternanţelor 陰 yin - 陽 yang. Cf. Léon Wieger (Caractères chinois, 7 édit., Taichung, Kuangchi Press, 1962, Leçons étymologiques, 101 C, p. 246) pictograma reprezenta un cameleon. 13 春秋 Chunqiu - Analele primăverilor şi toamnelor (termenul 春秋 - primăveri [şi] toamne având semnificaţia de an, vârstă, provine de la menţionarea anotimpurilor la începuturile de paragrafe, exprimând aici deasemenea şi ideea de înălţare şi decadenţă), lucrare atribuită lui Confucius (Kongzi 孔子 ), relatează evenimentele petrecute în perioada 722-481 î.e.n. în vechiul stat Lu 魯 din Shandong 山東. 14 aşa cum este interpretat în Yijing 易經 - Tratatul schimbărilor, hexagrama 20. 15 ca în: 其天守全 «darurile [primite de la] natură fiind păstrate intacte.» - Zhuangzi 莊子, cap. 19 達生 Dasheng Înţelegerea vieţii.
Huangdi Yinfujing 5 天之道 tian zhi dao Calea Cerului, în sensul de ordine imanentă şi universală, bazată pe alternanţa şi echilibrul polarităţilor yin şi yang 16. 行 xíng = acţiune, mişcare 17. După Jacques Lavier 18, 行 xing provine de la imaginea a doi oameni mergând spate în spate, mersul evocând mişcarea, iar poziţia spate în spate evocând direcţiile contrare, după Léon Wieger 19, 行 xing ( ) provine din succesiunea urmelor lăsate de piciorul stâng şi de cel drept în timpul mersului, iar Wang Hongyuan 王宏源 20 interpretează această ideogramă drept o încrucişare de drumuri, în toate cazurile însă ideea centrală fiind aceea de mişcare, tradusă prin: a merge, a înainta, a pleca, a acţiona. 行 pronunţat háng înseamnă drum, cale, sinonim cu 道 dao (Shuowen jiezi 說文解字 - Dicţionarul analitic al caracterelor explică: 行, 道也 «行 hang [este] 道 dao»). 行 pronunţat héng în expresia 道行 daoheng, folosită în practica 功夫 gongfu a călugărilor daoişti, are sensul de conduită morală, caracter spiritual, expresie folosita şi pentru a desemna metaforic abilitatea, îndemânarea. Din acest motiv, putem traduce 執天之行 şi prin: «adoptă conduita cerului». Expresia 天之行 tian zhi xing (lit. mersul Cerului) are şi sensul de raţiune. 盡 jin = tot, complet, până la limită, exhaustiv, a termina, a face tot posibilul, iar 矣 yi este o particulă folosită după un verb sau adjectiv pentru a marca îndeplinirea, încheierea, terminarea. O altă traducere posibilă este: «Asta-i tot!». B 天有五賊, 見之者昌 五賊在心, 施行於天 Cerul are cinci tâlhari, iar cel care-i observă se va lumina. Cei cinci tâlhari sunt în inimă şi sunt puşi în mişcare de către Cer. 天 tian Cerul include aici şi celălalt termen binominal 地 di = Pământul al expresiei 天地 tiandi = Cerul şi Pământul, prin extensie lumea, universul. 賊 zei = a răni sau a omorâ cu cruzime, criminal, hoţ, trădător, duşman. Cum ideograma este alcătuită din 貝 = scoică ( ), monedă 21, prin extensie obiect preţios, 16 expresia se regăseşte în capitolele 9, 73, 77 şi 81 din Daode jing 道德經 al lui Laozi 老子. 17 ca în: 天行有常 «acţiunea [mişcarea] Cerului are o logică» (Xunzi 荀子, cap. 17 - Tianlun 天論 - Discuţii despre Cer, unde 常 chang are sensul de lege, rutină, prin extensie logică, raţiune). 18 Jacques A. Lavier - Bio-énergétique chinoise, Maloine S. A., Paris, 1976, p. 50. 19 Léon Wieger - Caractères chinois, 7 édit., Taichung, Kuangchi Press, 1962, Leçons étymologiques, 63, p. 163. 20 Wang Hongyuan - Aux sources de l`écriture chinoise, Sinolingua, Beijing, 1994, p. 141. 21 primele monede chineze au fost făcute din cochilii de scoică; în timpul dinastiei Zhou 周 (770-
6 bogaţie şi 戎 = armă 22, putem aprecia că, în cazul nostru, 賊 zei simbolizează criptat operatorii 生 sheng - constructiv 23 şi 剋 ke - distructiv 24 ai legii celor cinci agenţi 25 五行 wu xing (Lemnul, prin ardere, creează Foc, dar secătuieşte Pământul, sugându-i seva; în urma arderii Focului rezultă cenuşă = Pământ, Focul topeşte Metalul; în Pământ se naşte Metalul, Pământul absoarbe Apa; Metalul prin topire devine lichid ca Apa, Metalul taie Lemnul; Apa este necesară creşterii Lemnului, Apa stinge Focul). De altfel, 五行 wuxing nu reprezintă altceva decât o exprimare în alţi termeni a celor patru momente ale ciclului 26 : Yin în Yang = 木 Lemn (Lemnul este viu - Yang, dar imobil - Yin), Yang în Yang = 火 Foc (cu dubla sa emisie: căldură şi lumină, ambele Yang), Yang în Yin = 金 Metal (Metalul este neviu - Yin, dar structurat, ordonat 27 - Yang) şi Yin în Yin = 水 Apă (cea mai Yin, neavând nici forma, nici culoare proprie, şi care nu opune nici o rezistenţă, curgând decliv), sprijinite pe un centru: 土 Pământul, care le conţine pe toate 28. Pentru aceste motive, putem echivala 天有五賊 prin «Cerul şi Pământul conţin cei Cinci agenţi». 221 î.e.n.) încă se mai foloseau monede din bronz ce imitau forma unei scoici. 22 rezultat al combinării caracterelor 戈 ( lance, halebardă), prin care erau desemnate generic armele de atac (ofensive) şi 甲 ( cască, prin extensie: armură), prin care erau desemnate armele de apărare (defensive). 23 生 sheng reprezintă planta care iese din pământ, având la bază un nucleu germinativ, prin extensie: a naşte, a produce, a genera, a creşte, a trăi, dar şi crud, necopt. 24 剋 ke este compus din radicalul 克, reproducând imaginea unui instrument cu mâner folosit la jupuirea animalelor ( ), alături de un alt obiect tăietor 刀 刂, şi are sensul general de a învinge, a supune, a distruge, a oprima; Jacques Lavier (în Bio-énergétique chinoise, Maloine S. A., Paris, 1976, pag. 58) interpretează vechea formă drept a se îndoi sub o povară atât de grea precum acoperişul unei case. 25 după latinescul: ago, agere, egi, actum = a acţiona, termen care implică atât ideea de mişcare, cât şi intenţionalitatea unui rezultat scontat de urmarea drumului (dao 道 ) în prealabil trasat. 26 adăugarea unei linii suplimentare simbolurilor yang ( ) şi yin ( ) pentru a obţine digramele Yin în Yang, Yang în Yang, Yang în Yin şi Yin în Yin s-a facut de jos în sus ( ) sau, în cazul reprezentării circulare, de la centru spre periferie. 27 金 ( ) etimografic: în pământ (sub acoperiş) se găsesc stratificate zacămintele metalifere. 28 În Sanzi jing 三字經 - Cartea celor trei caractere, scrisă de Wangying lin 王應麟 în ultima parte a dinastiei Song 宋 (960-1279) şi denumită astfel întrucât este scrisă în versete de câte trei caractere fiecare, se explică: (rd. 31) 曰南北, 曰西東 «vorbim despre sud [şi] nord, vorbim despre vest [şi] est», (rd. 32) 此四方, 應乎中 «aceste patru direcţii definesc centrul».
Huangdi Yinfujing 7 Că cei Cinci agenţi ne pot fi şi duşmani, aflăm de la Zhuangzi 莊子 (cap. 12): 且夫失性有五 : 一曰五色亂目, 使目不明 ; 二曰五聲亂耳, 使耳不聰 ; 三曰五臭熏鼻, 困惾中顙 ; 四曰五味濁口, 使口厲爽 ; 五曰趣舍滑心, 使性飛揚 «Ceea ce ne face să ne pierdem datul firii sunt [în număr de] cinci: în primul rând, cele cinci culori, care tulbură ochii şi-i lasă fără vedere, în al doilea rând, cele cinci sunete, care tulbură urechile şi le lasă fără auz, în al treilea rând, cele cinci mirosuri, care tulbură nasul, îl astupă şi rănesc [inclusiv] ceea ce se află în spatele frunţii, în al patrulea rând, cele cinci gusturi, care strepezesc gura şi-o lasă sleită, iar în al cincilea rând, interesele şi renunţările, care slăbesc inima şi fac firea omului să se piardă ca luată de vânt»., are sen- 昌 chang, format prin reduplicarea pictogramei 日 ce reprezintă soarele sul de lumină, dar şi a înflori, a prospera. 心 xin ( un rezervor central, cu un canal de scurgere şi un înveliş, desemnând atât inima, sistemul circulator periferic şi pericardul, cât şi sistemul nervos central, sistemul nervos periferic şi meningele, ataşat 火 Focului, cu dubla sa emisie: căldură şi lumină, respectiv circulaţie sangvină şi influx nervos 29 ) înseamnă inimă, dar şi minte, gândire, spirit, depozitarul sentimentelor şi al inteligenţei, precum şi centru 30. 五賊在心 poate fi deci tradus şi prin: «Cei cinci agenţi sunt în mintea [omului]», în sensul că nu reprezintă decât simboluri. Mai interesant însă ni se pare ca, pornind de la cap. 42 din 道德經 Daode jing a lui 老子 Laozi: 道生一, 一生二, 二生三, 三生萬物 «Dao naşte pe unul, unul naşte pe doi, doi naşte pe trei, trei naşte cele zece mii de lucruri 31», unde unul este Marele început, doi este binomul Yin-Yang, iar trei reprezintă cele trei niveluri: Cer ( 天 tian), Pamânt ( 地 di), Om ( 人 ren),, nivelurile Cer şi Pamânt fiind Yangul şi Yin-ul, iar nivelul Om, între Cer şi Pamânt, reprezentând echilibrul armonios dintre primele două 32, să interpretăm pasajul 五賊在心, 施行於天 drept: «Cei cinci agenţi se află la nivelul Om 33, [fiind] puşi în mişcare de către Cer şi Pământ 34». 於 yu are aici rol de auxiliar care indică locaţia ( = a lega 二 doi termeni 刀 distincţi ai unei propoziţii). 29 vezi: Jacques A. Lavier - Bio-énergétique chinoise, Maloine S. A., Paris, 1976, pp. 79-80. 30 de altfel şi în latină cor, cordis semnifică atât inimă, cât şi centru, miez. 31 sintagmă folosită pentru a desemna lumea vie, întreaga natură, toate lucrurile, unde 萬 wan (lit. zece mii) are rolul de a marca pluralul în sens de universalitate, iar 物 wu = substanţă, materie, lucru, fiinţă, făptură. 32 陰陽合和而萬物生 «Yin [şi] yang s-au unit în armonie şi [astfel] întrega natură a luat fiinţă» (Huainanzi 淮南子, cap. 3 - 天文訓 - Studiul astronomiei). 33 心 xin = mijloc, deci între Cer şi Pământ, deci nivelul Om. 34 天 tian Cerul incluzând aici şi celălalt termen binominal, 地 di = Pământul.
8 C 宇宙在乎手, 萬化生乎身 Întregul univers se odihneşte în palmă, multitudinea de transformări se nasc în corpul omenesc. 宇宙 = univers, unde 宇 yu = totalitatea spaţiului şi 宙 zhou = totalitatea timpului, termeni explicaţi în Huainan zi 淮南子, cap. 11 ( 齊俗訓 ) astfel: 往古來今謂之宙, 四方上下謂之宇 «din vechime şi până în prezent se numeşte 宙 zhou, în toate direcţiile [lit.: în cele patru puncte cardinale, în sus şi în jos] se numeşte 宇 yu». Palmele, mai precis 手 shou - mâinile, ca de altfel şi 足 zu - picioarele, reprezintă locurile prin care Universul (nivelurile Cer şi Pământ) influenţează modelator nivelul Om ( ). În Huangdi neijing 黃帝內經 Tratatul interioarelor al Împăratului galben - (Suwen 素問, cap. 5), după ce Yang-ul este asimilat Cerului, iar Yin-ul este asimilat Pământului: 清陽為天, 濁陰為地 «Yang-ul clar este Cerul, yin-ul tulbure este Pământul», se precizează că: 地氣上為雲, 天氣下為雨 «Energia Pământului urcă precum norii, Energia Cerului coboară precum ploaia» 35. De unde se explică "poziţia anatomică" a medicinii chineze, care aşează omul cu mâinile ridicate şi palmele orientate înainte, astfel încât yang-ul coboară şi yin-ul urcă. Cu alte cuvinte, meridianele yang pornesc de la mână spre cap şi continuă de la cap spre picior, iar meridianele yin pornesc de la picior spre torace şi continuă de la torace spre mână. 35 şi în Liji 禮記 - Cartea ritualurilor, capitolul Yueling 月令 - Comandamentele lunare se menţionează: 天氣下降, 地氣上騰 «Energia Cerului coboară, energia Pământului urcă», iar în Lü shi chungqiu 呂氏春秋 - Primăverile şi toamnele maestrului Lü, cap. 5 - 大樂 Dayue, se precizează: 太一出兩儀, 兩儀出陰陽 陰陽變化, 一上一下, 合而成章 渾渾沌沌, 離則復合, 合則復離, 是謂天常 萬物所出, 造於太一, 化於陰陽 «Marea Unitate produce Cerul şi Pământul, Cerul şi Pământul produc Yin şi Yang. Yin şi Yang se transformă, unul [mergând] în sus, iar celălalt în jos, unindu-se şi devenind un tot. [În mod cu totul] haotic [Yin şi Yang] se separă dar din nou se unesc, se unesc şi din nou se separă: [aceasta] se numeşte Legea Naturii. [ ] Întrega natură [cele zece mii de lucruri] este produsă şi creată de către Marea Unitate şi transformată de către Yin şi Yang», unde expresia 兩儀 liangyi = Cerul şi Pământul (lit. simbolul dual, compus din 兩 liang = doi, amândoi, mutual, reciproc şi 儀 yi = imagine, simbol).
Huangdi Yinfujing 9 Deci, din punct de vedere al sensului circulaţiei 氣 qi energiei prin meridiane, extremitatea distală a membrului superior reprezintă locul de trecere al Yin-ului în Yang (mişcarea 木 Lemn), iar extremitatea distală a membrului inferior reprezintă locul de trecere al Yang-ului în Yin (mişcarea 金 Metal), capul reprezentând locul de trecere a Yang-ului în Yang (mişcarea 火 Foc), iar toracele, a Yin-ului în Yin (mişcarea 水 Apă). În cazul nostru se vorbeşte doar despre mână, deoarece aceasta reprezintă simbolul libertăţii umane: singur omul poate executa acte manuale, membrele anterioare ale animalelor participând doar la propulsie. 化 hua ( ) = transformare reprezintă etimografic un 人 (notat 亻 în caractere compuse) om în picioare (viu), alături de un 匕 om mort, poate cea mai ilustrativă explicare a acestui termen găsindu-se în Zhuangzi 莊子 (cap. 22): 已化而生, 又化而死 «O transformare şi [este] viaţă, încă o transformare şi [este] moarte». Dealtfel, chinezii folosesc expresiile 出生 chusheng = a ieşi în viaţă şi 入死 rusi = a intra în moarte pentru a se naşte şi a muri 36, ipostaze 陽 yang şi 陰 yin ale existenţei umane, fără diferenţe de fond între ele, prin 出 37 şi 入 38 înţelegându-se aici ieşirea şi intrarea (reîntoarcerea) ciclică din şi respectiv în starea de nefiinţă iniţială, relaţia dintre viaţă şi moarte nefiind una de opoziţie, ci de complementaritate 39. În Huangdi neijing 黃帝內經 Tratatul interioarelor al Împăratului galben - (Lingshu 靈樞, cap. 4), se afirmă: 陰之與陽也, 異名同類 «Yin-ul şi yang-ul [au] nume diferite, [dar sunt] la fel», iar Liezi 列子 (cap. 1) ţinând în mână un craniu, îi spune discipolului său Baifeng 百豐 : 唯子與彼知而未嘗生未嘗死也 «El şi cu 36 Laozi 老子 - Daode jing 道德經 (cap. 50): 出生入死 «[Oamenii] ies [în] viaţă şi intră [în] moarte». Caracterul eliptic al frazei permite şi echivalările: «a ieşi înseamnă a trăi, a intra înseamnă a muri», «a ieşi în viaţă înseamnă a intra în moarte» sau «cine iese-n viaţă, intră şi în moarte» (cf. Lao zi, Cartea despre Dao şi putere, completată cu pasaje ilustrative din Zhuang zi - Introducere, traducere din chineza veche şi note de Dinu Luca, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 227). 37 出 ( ) chu, înaintare a vegetaţiei, tânăra plantă formând o a doua pereche de frunze şi începând să se întindă (unii autorii văd în acest caracter piciorul care părăseşte o incintă), cu sensul de a ieşi, a apare, a arăta, dar şi a ieşi din, a naşte, a produce. 38 入 ( ) ru, pătrunderea în sol a rădăcinilor plantei, are sensul de a intra, a pătrunde, prin extensie a uni, a se reuni. 39 生也死之徙, 死也生之始 «Viaţa urmează morţii, [iar] moartea este la originea vieţii.»... 人之生, 氣之聚也 聚則為生, 散則為死 «Viaţa omului apare pentru că 氣 energia se strânge la un loc [se condensează]. Când se strânge la un loc, [omul] se naşte, când se risipeşte, [omul] moare.» 若死生為徙, 吾又何患? «Dacă viaţa şi moartea se însoţesc una pe cealaltă, ce motiv de durere mai există pentru noi?» (Zhuangzi 莊子, cap. 22).
10 mine ştim că diferenţa dintre viaţă şi moarte nu este decât imaginară» 40. 身 shen este corpul omenesc, indiferent de sex, un fel de androgin, forma primitivă ilustrând un om văzut din profil, care prezintă atât un abdomen gravid, semn al feminităţii (yin), cât şi un penis, semn al masculinităţii (yang). D 天性人也, 人性機也 立天之道, 以定人也 Natura celestă [îi aparţine] omului, natura umană [reprezintă] forţa motrice [a acesteia]. Stabileşte Calea Cerului şi vei determina [Calea] Omului. 性 xing = natural, înnăscut, instinct, caracter, dispoziţie, etimografic: ceea ce 生 se naşte din 心 inimă (notat în caractere compuse 忄 ). 機 ji = război de ţesut, prin extensie: mecanism, maşinărie, resort, forţă motrice, unde 幾 ji, cu forma veche = grănicerii ( om înarmat cu o halebardă) sunt atenţi la cea mai fină (semnul = fir de mătase, obţinut prin golirea simultană a două gogoşi, dedublat) mişcare, pe lângă rolul de element fonetic, semnifică mic, aproape imperceptibil, fin, prin extensie: primul indiciu, început; deci 機 ji s-ar putea traduce şi prin forţă motrice primordială (primum movens). Zhuangzi 莊子 (cap. 18) spune: 萬物皆出於機, 皆入於機 «Toate fiinţele [ 萬物 = cele zece mii de lucruri] ies din această forţă motrice şi toate reintră în ea.» E 天發殺機, 鬥轉星移 地發殺機, 龍蛇起陸 人發殺機, 天地反覆 天人合發, 萬化定基 [Când] Cerul [îşi] mobilizează principiile nocive, deplasează stelele şi [le] schimbă [poziţia]. [Când] Pământul [îşi] mobilizează principiile nocive, dragonii şi şerpii ies din pământ. [Când] Omul [îşi] mobilizează principiile nocive, Universul se răstoarnă. [Când] Cerul şi Omul îşi unesc forţele, se pune baza celor zece mii de transformări. 殺機 shaji = a planui un omor, plan criminal. În ediţia lui Yuyan 俞琰 (sfârşitul secolului XIII) întâlnim varianta: 星辰隕伏 «stelele cad de pe cer». F 性有巧拙, 可以伏藏 De felul lui [omul] poate fi [când] inteligent, [când] prost, [iar una dintre aceste calităţi] poate fi ascunsă [în cealaltă]. 40 traducere de Léon Wieger, în: Les pères du système taoïste, Lie-tzeu, 1 E, Cathasia, Paris, 1950, p. 73.
Huangdi Yinfujing 11 巧 qiao = îndemânare, ingeniozitate, inteligenţă, isteţime. Laozi 老子, în Daode jing 道德經 (cap. 45), spune: 大巧若拙 «Marea isteţime este asemenea prostiei» sau, mai corect: «Măiestria desăvârşită se aseamănă neîndemânării» 41, întrucât antonimele 巧 qiao şi 拙 zhuo se referă în primul rând la abilităţile manuale, şi doar în subsidiar la cele intelectuale, 大辯若訥 «Marea elocinţă pare bâlbâială». G 九竅之邪, 在乎三要, 可以動靜 Vicierea celor nouă orificii depinde de [cele] trei căi de acces [prin care] este permisă acţiunea [factorilor nocivi]. 九竅 jiuqiao, cele nouă orificii sunt: 目 mu = ochii, 耳 er = urechile, 鼻 bi = nările (lit. nasul), 口 kou = gura, 前陰 qianyin = regiunea intimă anterioară, cuprinzând organele genitale externe, inclusiv uretra şi 後陰 houyin = regiunea intimă posterioară, respectiv anusul. 邪 xie, cu forma veche, este compus din radicalul 牙 ya ( ), prin care sunt desemnaţi dinţii încleştaţi, deci a muşca (dar şi a ataca cu fervoare, precum şi a apăra, de unde sensul extins de drapel militar), având alăturat semnul, notat astăzi 邑 sau 阝 în caracterele compuse, respectiv un 口 teren, sediu al 巴 autorităţii ( = jumătatea dreaptă a lui, ansamblu din două bucăţi de lemn sau de jad tăiate după o linie neregulată, care servea împăratului la investirea demnitarilor în funcţie, acestora dându-li-se jumătatea dreaptă spre a o folosi ca sceptru, dacă era din lemn, sau pecete, sigiliu, dacă era din jad, iar cea stângă rămânând drept probă), cu sensul de capitală. 邪 xie este deci cel care atacă autoritatea, deci rău, ilegal, pervers, obscen. În limbajul medicinii tradiţionale chineze, prin 邪氣 xieqi sunt desemnate energiile perverse, miasmele, influenţele nesănătoase ale mediului, sau, mai elegant exprimat: factorii patogeni exogeni. 要 yao = a invita, a chema către, a atrage, a aştepta sosirea cuiva, a merge în întâmpinarea cuiva, a se întâlni, reuniune 42. 三要 san yao, tradus de noi prin cele trei căi de acces, sunt ochii, urechile şi gura, "porţi" prin care simţurile sunt atrase, invitate să genereze 欲 dorinţe 43. 41 Traducere de Şerban Toader, în: Lao zi, Cartea despre Tao şi virtuţile sale, Biblioteca Orientalis, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1999, p. 125. 42 de asemenea, în unele cazuri, particulă care marchează viitorul sau condiţionalul. 43 欲 yu = dorinţă, plăcere, pasiune, 谷 ( ) vale, prin extensie a curge, confluenţă a 欠 suflurilor (compus din 人 om şi 彡 suflu, expiraţie, sinonim al lui 气 qi). Xunzi 荀子 (cap. 22 - 正名 - Denumirile corecte) explică: 欲者 情之應也 «欲 yu [înseamnă] a se gândi la plăceri».