CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ LECŢIE DEMONSTRATIVĂ INTRODUCERE Fără îndoială că sunt multe motive pentru care să alegeţi să învăţaţi chineza. Printre cele mai evidente se numără: China este a doua mare putere economică şi cea mai numeroasă naţiune din lume. Veţi fi mândri că aţi reuşit să învăţaţi limba acestei ţări minunate. Una din cinci persoane de pe planetă vorbeşte această limbă. Astfel, şansele să vorbiţi cu alţi străini limba chineză sunt destul de mari. Scrierea și memorarea caracterelor chinezești este precum un sport al minţii, ceea ce vă va ajuta să învăţaţi mai bine și mai repede atât limba chineză, cât şi alte limbi străine. În plus, veţi vedea cât de multe elemente de cultură se ascund în scrierea caracterelor chinezeşti. Cursul Eurocor de Chineză pentru începători vă va deschide prin cele 16 lecţii noi perspective. Veţi învăţa astfel: să comunicaţi încă din prima lecţie, în limba mandarină standard, pe teme familiare; să scrieţi corect caracterele chinezești; să pronunţaţi corect sunetele acestei limbi, ţinând cont de tonurile ei; să vă familiarizaţi cu un vocabular tematic din variate sfere ale vieţii: formule de salut, de prezentare, familie, hobby-uri, îndeletniciri zilnice, transport, divertisment, călătorii etc. Învăţaţi comod! Primiţi acasă, la cel mai apropiat oficiu poștal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când și unde doriţi! Învăţaţi prin ascultare! Pe lângă caietele de curs aveţi la dispoziţie CD-uri înregistrate cu vorbitori nativi. Acestea vă vor ajuta să dobândiţi o pronunţie excelentă! Puteţi asculta vorbitorii nativi de limba chineză în timp ce desfășuraţi alte activităţi gătiţi, faceţi sport, vă plimbaţi, în pauza de masă, când sunteţi prinși în trafic... când vreţi! Vă veţi bucura de o atenţie deosebită! Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat online. Cu ajutorul cursului Eurocor Chineză pentru începători aveţi oportunitatea de a conversa fără griji cu partenerii nativi şi de a vă găsi cu uşurinţă un job în ţările vorbitoare de limbă chineză! Mult succes! LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele. Lectură plăcută! 1
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI STRUCTURA LECŢIILOR Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 8 caiete, a câte 2 lecţii fiecare. Toate caietele au o structură didactică specifică, care se va păstra de-a lungul întregului curs. Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de memorare devine simplu și rapid! Lecţiile se parcurg ușor, într-un mod relaxat, deoarece unităţile de conţinut sunt marcate grafic special: vocabularul, explicaţiile gramaticale, informaţiile esenţiale și numeroasele exerciţii. Limbajul este accesibil, iar accentul este pus pe aspectele practice ale limbii. Veţi exersa pronunţia alături de vorbitorii nativi de pe înregistrările audio și scrierea caracterelor chinezești. Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roșu pentru verificare. Textul scris cu caractere roșii dispare odată ce este acoperit cu acest filtru. PRIMIREA CURSULUI La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dumneavoastră ce alegeţi? 1. Acasă sau la serviciu, prin Curier. 2. Acasă, la cutia poștală (Cutia poștală trebuie să aibă dimensiunile de minimum 22 30 1 cm.). 3. La oficiul poștal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să fie cea din cartea de identitate). @ CONTUL DE CURSANT Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate și înregistrate. De asemenea, din contul de cursant se pot accesa și aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline. ABSOLVIREA Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi și testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine și insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor. 2
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Programa cursului Chineză pentru începători Lecţiile 1-2 Prima întâlnire Vocabular: întâlnirea, formulele de salut, formulele de politeţe Gramatică: propoziţii cu predicat verbal şi adjectival; numeralele de la 1 la 5 Lecţiile 9-10 Cumpărăturile Vocabular: schimbarea banilor, cumpărăturile la piaţă, la magazin şi la centrul comercial, negocierea, indicarea preţului Gramatică: elementul complementar de posibilitate; clasifi catorii (continuare); aspectul perfectiv; reduplicarea clasifi catorilor Lecţiile 3-4 Vizita într-o casă chinezească Vocabular: formulele de politeţe (continuare), familia, vârsta, hobby-urile, descrierea locuinţei Gramatică: propoziţii cu predicat nominal; numeralele de la 5 la 100; particula modală le 了 ; clasificatori Lecţiile 11-12 Locuinţa Vocabular: închirierea unui apartament, mutarea, mobilarea apartamentului, o casă chinezească tradiţională şi apartamentul în blocurile moderne Gramatică: propoziţiile cu particula ba ; propoziţiile cu zhe ; frazele nominale cu de Lecţiile 5-6 Viaţa de zi cu zi Vocabular: îndeletniciri zilnice, şcoala, serviciul, programul zilnic, orele Gramatică: complementul circumstanţial de mod; gradul comparativ şi gradul superlativ Lecţiile 13-14 Timpul liber Vocabular: hobby, cultură, televiziune, divertisment Gramatică: complementul circumstanţial de mod (continuare); frazele legate prin coordonare; reduplicarea verbelor Lecţiile 7-8 Oraşul Vocabular: călătoria prin oraş, întrebări despre direcţie, transportul urban, monumentele Gramatică: complementul circumstanţial de loc; elementul complementar de direcţie simplu; propoziţii cu o serie de construcţii verbale Lecţiile 15-16 Excursia la Pekin Vocabular: călătoria cu avionul, hotelul, vizitarea monumentelor din Pekin Gramatică: elementul complementar de direcţie compus; aspectul durativ; propoziţia condiţională 3
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIA 2 Partea întâi Fiecare lecţie începe cu o prezentare a obiectivelor, astfel încât să știţi ce veţi asimila până la sfârșitul acesteia. A3 Bifaţi fiecare căsuţă după ce veţi fi învăţat: să folosiţi propoziţiile cu predicat adjectival; să utilizaţi adverbul dou 都 ; să scrieţi caractere chinezeşti, începând cu pictogramele; să păstraţi ordinea scrierii trăsăturilor din caracterele chinezeşti. Vocabular 45 Cuvintele noi sunt marcate într-un chenar și pot fi ascultate pe trackul indicat de pe CD. Pentru început, învăţaţi noile cuvinte şi expresii. hăo jiŭ bù jiàn le nu ne-am mai văzut de mult zĕnmeyàng cum, ce, în ce fel hăo bun, bine ne dar hái kĕyĭ cât de cât, se putea şi mai bine jiāli acasă dōu toţi, totul xièxie mulţumesc zuìjìn în ultima vreme, zilele acestea máng ocupat xīngqīliù sâmbătă qĭng a ruga... dào... lái a veni la zuòkè vizită duìbuqĭ îmi cer scuze, scuze yŏu shì a fi ocupat, a avea treabă xīngqītiān duminică xíng se poate, în regulă dāngrán bineînţeles nàme deci, prin urmare, aşadar xiàwŭ după-amiază wŭ diăn ora cinci dĕng a aştepta 28 (selecţie din Lecţia 2, pagina 28) 4
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 46 Veţi asculta dialogul dintre Ana şi Zhang Li, care s-au întâlnit întâmplător. Urmăriţi şi traducerea replicilor.!? Zhāng Lì: Ānnà, hăo jiŭ bù jiàn le! Zĕnmeyàng? Ana, nu ne-am mai văzut de mult. Ce mai faci? Noul vocabular este folosit în dialoguri relevante pentru tematica fiecărei lecţii.? Ānnà: Hĕn hăo, nĭ ne? Foarte bine, dar tu? Zhāng Lì: Hái kĕyĭ. În regulă. Aşa şi aşa (textual: Poate fi ).? Ānnà: Jiāli dōu hăo ma? Acasă totul e bine?!?? Zhāng Lì: Dōu hĕn hăo, xièxie! Ānnà, nĭ zuìjìn máng ma? Toate bune, mulţumesc. Ana, zilele acestea eşti ocupată? Ānnà: Bù tài máng. Nu prea. Zhāng Lì: Xīngqīliù wŏ xiăng qĭng nĭ hé Mădīng dào wŏ jiāli lái zuòkè. Aş vrea să vă invit pe tine şi pe Martin în vizită (la mine acasă) sâmbătă. Ānnà:? Duìbuqĭ, xīngqīliù wŏmen yŏu shì, xīngqītiān xíng ma? Îmi cer scuze, sâmbătă suntem ocupaţi, se poate duminică? Zhāng Lì: Dāngrán xíng. Nàme wŏmen xīngqītiān xiàwŭ wŭ diăn zaì jiāli dĕng nĭmen. Bineînţeles că se poate. Aşadar, vă aşteptăm acasă, duminică la ora cinci după-amiază. Reţineţi formulele de politeţe uzuale: Hăo jiŭ bù jiàn le. 好久不见了 Jiāli dōu hăo ma? 家里都好吗? Xièxie. 谢谢 Duìbuqĭ. 对不起 Nu ne-am mai văzut de mult. Acasă totul este în ordine? Mulţumesc. Îmi cer scuze. 47 În dialog aţi întâlnit de asemenea o invitaţie în vizită. A fost precedată de întrebarea: Nĭ zuìjìn máng ma? 你最近忙吗? Zilele acestea eşti ocupată? 29 (selecţie din Lecţia 2, pagina 29) 5
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI 2 Este duminică după-amiază. Ana şi Martin merg la Zhang Li în vizită. Tocmai au ajuns la apartamentul ei şi au bătut la uşă. Le-a deschis un bărbat necunoscut. Ascultaţi dialogul şi urmăriţi şi traducerea lui. Ānnà: Zhèr shi Zhāng lăoshī jiā ba? Aici locuieşte profesoara Zhang? (textual: Aici este casa profesoarei Zhang?)! Lĭ Yŏnghuá: Duì, qĭng jìn. Zhāng Lì, lái kèrén le. Da, intraţi, vă rog. Zhang Li, au sosit musafi rii. Zhāng Lì: Mădīng: Ānnà:! Ānnà, Mădīng, nĭmen hăo! Nĭmen lái le, wŏ hĕn gāoxìng. Ana, Martin, bună ziua! Mă bucur foarte mult că aţi venit. Wŏ lái jièshào yīxià: zhè shi Bōlán xuésheng Ānnà hé tā de Mĕ iguó péngyou Mădīng. Aş vrea să vă fac cunoştinţă: aceasta este studenta poloneză Ana şi prietenul ei american, Martin. Zhè shi wŏ zhàngfu Lĭ Yŏnghuá. Acesta este soţul meu, Li Yonghua. Lĭ xiānsheng, nĭ hăo. Bună ziua, domnule Li. Rènshi nĭ, wŏ hĕn gāoxìng. Mă bucur foarte mult să te cunosc (încântată de cunoştinţă). Lĭ Yŏnghuá: Nĭmen hăo! Wŏ yĕ hĕn gāoxìng rènshi nĭmen. Bună! Și eu mă bucur să vă cunosc. Zhāng Lì: Ānnà, Mădīng, qĭng zuò. Ana, Martin, luaţi loc, vă rog. Nĭmen xiān liáotiān, wŏ qù qī chá. Mai întâi discutaţi puţin, iar eu mă duc să pun de ceai. 4 (selecţie din Lecţia 3, pagina 4) 6
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Mădīng: Wŏ shi Mĕiguórén. Sunt american. Cursul pune accent pe comunicarea în limba chineză.? Zhāng Lì: Ānnà, nĭ yĕ shi Mĕiguórén ma? Ana, şi tu eşti americancă? Ānnà: Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén. Wŏ shi Bōlánrén. Nu, nu sunt americancă. Sunt poloneză. Discuţia dintre Zhang Li, Ana şi Martin începe cu propoziţia: Wŏ lái jièshào yīxià:... Vreau să-ţi prezint pe:... (cu sensul: Să vă fac cunoştinţă. / Să vă fac puţin prezentările.) Este o formulă folosită de regulă în prezentări. După această introducere puteţi indica numele şi prenumele persoanelor: Zhè shi wŏ de péngyou, Mădīng. Acesta este prietenul meu, Martin. Zhè shi Zhāng Lì. Aceasta este Zhang Li. Şi acum este rândul dumneavoastră să prezentaţi un prieten. Folosiţi filtrul roşu. Vreau să-ţi prezint: > Wŏ lái jièshào yīxià: acesta este... zhè shi... Zhang Li l-a întrebat pe Martin: Nĭ shi nă guó rén?, dorind în felul acesta să afl e ce naţionalitate are. Martin a răspuns: Wŏ shi Mĕiguórén. 我是美国人 Sunt american. În limba chineză, numele naţionalităţilor se formează prin adăugarea cuvântului 人 rén (om) la numele ţării, de exemplu: Mĕiguó America Mĕiguórén american Spuneţi cum vă numiţi (prenumele) şi din ce ţară sunteţi. Apoi prezentaţi o altă persoană. Mă numesc Sunt Prietenul meu se numeşte Prietenul meu este > Wŏ jiào > Wŏ shi. > Wŏ de péngyou jiào > Wŏ de péngyou shi 12 (selecţie din Lecţia 1, pagina 12) 7
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Ānnà, Mădīng: Zàijiàn! La revedere! Lĭ Yŏnghuá: Zhāng Lì: Zàijiàn! La revedere! Xià cì zài lái. Mai veniţi şi altă dată. Lĭ Yŏnghuá: Màn zŏu a. Mergeţi încet. (cu sensul de: aveţi grijă! ). Dialogul conţine expresii şi construcţii foarte des folosite atunci când musafirii se despart de gazde. Încercaţi să le reţineţi în contextul în care au fost folosite. Când musafirii vor sau trebuie să îşi încheie vizita, de cele mai multe ori dau de ştire făcând un comentariu în legătură cu cât de târziu s-a făcut sau despre cât timp le-au răpit gazdelor. În asemenea situaţii puteţi folosi următoarele construcţii: 32 Yō, kuài... diăn le. 哟, 快.. 点了 Oh, în curând este (şi aici indicaţi ora).... Shíjiān bù zăo le, wŏmen gāi zŏu le. 时间不早了, 我们该走了 S-a făcut târziu, ar trebui deja să plecăm. Iar gazdele ar trebui să îi asigure pe musafiri că nu este deloc târziu şi să-i invite să mai rămână sau, depinzând de situaţie, să le mai propună ceva de băut sau de mâncat. În dialogul nostru, Li Yonghua i-a rugat pe Ana şi Martin să mai rămână, folosind următoarele cuvinte: Máng shénme? 忙什么? Zài zuò yīhuìr ba. 再坐一会儿吧 Unde vă grăbiţi aşa? Mai staţi o clipă. Dacă musafirii chiar trebuie să plece, oferă alte motive care le susţin hotărârea. În dialogul nostru, Ana a indicat faptul că a doua zi Martin începe serviciul devreme: Mădīng míngtiān qī diăn shàngbān. Martin începe mâine serviciul la ora şapte. Ana a remarcat de asemenea că şi pentru gazde ar fi bine ca vizita lor să se încheie atunci, pentru că le va permite să se retragă mai devreme la odihnă: Nĭmen yĕ zăo diănr xiūxi. Şi voi puteţi să vă odihniţi puţin mai devreme. La un moment dat, gazdele nu mai insistă şi le mulţumesc musafirilor pentru vizită. În dialogul nostru, Zhang Li le-a mulţumit astfel: Nà jiù bù liú nĭmen le. Atunci nu vă mai reţin. Xièxie nĭmen lái kàn wŏmen. Mulţumesc că aţi venit să ne vizitaţi. 20 (selecţie din Lecţia 4, pagina 20) 8
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Noţiunile de gramatică sunt explicate simplu și sunt ilustrate prin exemple. În limba chineză cuvintele nu îşi schimbă forma în funcţie de caz, persoană, gen etc. Raporturile gramaticale dintre cuvinte se exprimă altfel. Una din modalităţi este ordinea cuvintelor în propoziţie. Semnificaţia unui enunţ depinde de topica propoziţiei. De aceea, este foarte important să reţineţi ordinea fi ecărei părţi de vorbire în propoziţie. Modelul de bază al unei propoziţii în limba chineză este următorul: subiect + predicat + obiect Iată un exemplu care respectă acest model: Wŏ jiào Ānnà. 我叫安娜 (Pre)Numele meu este Ana. În întrebările detaliate, adică în întrebările care necesită răspunsuri amănunţite, pronumele interogativ sau sintagma care conţine un pronume interogativ ocupă locul acelei părţi de propoziţie despre care întrebăm. De exemplu: 11 Nĭ jiào shénme míngzi? Wŏ jiào Ānnà. Nĭ shi nă guó rén? Wŏ shi Bōlánrén. Cum te numeşti? (literal: Te numeşti ce prenume?) (Pre)Numele meu este Ana. (literal: Mă numesc Ana.) Din ce ţară eşti? (literal: Eşti din ce ţară om?) Sunt poloneză. (literal: Eu sunt om din Polonia.) În întrebările generale, adică în întrebările la care aşteptăm un răspuns de genul da sau nu, topica propoziţiei rămâne neschimbată. Numai la sfârşit se adaugă particula ma, pe care o traducem în limba română prin oare / chiar. Particula ma marchează o întrebare, de exemplu: Nĭ jiào Ānnà ma? Nĭ shi Bōlánrén ma? (Pre)Numele tău este Ana? Tu eşti polonez / poloneză? 12 Folosiţi filtrul roşu. Traduceţi următoarele întrebări şi verifi caţi-vă cu înregistrarea. Din ce ţară este Martin? (întrebare detaliată) > Mădīng shi nă guó rén? Cum se numeşte (ce prenume are) prietena ta? (întrebare detaliată) > Nĭ de péngyou jiào shénme míngzi? Prenumele tău este Martin? (întrebare generală) > Nĭ jiào Mădīng ma? 13 (selecţie din Lecţia 1, pagina 13) 9
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI 13 Să mai analizăm o propoziţie din dialog: Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén. 不, 我不是美国人 Nu, eu nu sunt americancă / american. Aceasta este o propoziţie negativă. În limba chineză, negaţia se formează de cele mai multe ori cu ajutorul particulei bù 不 (nu), care stă în faţa predicatului sau a grupului predicativ, de exemplu: Wŏ bù jiào Ānnà. 我不叫安娜 (Pre)numele meu nu este Ana. Wŏ bù shi Mĕiguórén. 我不是美国人 Eu nu sunt americancă / american. Exersaţi-vă cunoştinţele, traducând următoarele propoziţii negative. Folosiţi fi ltrul roşu. Martin nu este român. > Mădīng bù shi Luómǎníyǎ rén. Prietena mea nu se numeşte Ana. > Wŏ de péngyou bù jiào Ānnà. În dialog aţi întâlnit şi propoziţia: Nĭ yĕ shi Mĕiguórén ma? 你也是美国人吗? Şi tu eşti americancă? În ea apare adverbul yĕ 也 (şi, de asemenea), care în propoziţie îndeplineşte funcţia de complement circumstanţial. În chineză, adverbele cu funcţie de complement circumstanţial stau întotdeauna înaintea predicatului, de exemplu: Wŏ yĕ jiào Ānnà. Şi (Pre)numele meu este Ana. Wŏ de péngyou yĕ shi Bōlánrén. Şi prietenul meu este polonez. 14 Completaţi traducerile şi verificaţi-vă cu înregistrarea şi fi ltrul roşu. Şi Zhang Li este prietena mea. Zhāng Lì > yĕ shi wŏ de péngyou. Şi prietena mea se numeşte Ana. Wŏ de péngyou > yĕ jiào Ānnà. Vă amintiţi de la secţiunea anterioară că o silabă pronunţată iniţial cu tonul al treilea, dacă precedă o silabă pronunţată cu tonul al patrulea, îşi schimbă tonul şi se pronunţă cu tonul semitrei. La fel se pronunţă şi o silabă de ton trei care precedă silabe pronunţate cu tonul întâi şi doi, de exemplu: tonul trei + primul ton = tonul semitrei + primul ton De exemplu: Mădīng. tonul trei + ton doi = tonul semitrei + ton doi De exemplu: Mĕiguó. 15 Iată exemple de cuvinte şi expresii cu silabe pronunţate cu tonul trei: Mădīng Mĕiguó wŏ shì nĭ shì wŏ jiào nĭ jiào 14 (selecţie din Lecţia 1, pagina 14) 10
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ 11 Aceste cunoștinţe sunt întotdeauna fixate prin exerciţii, la care primiţi imediat răspuns cu ajutorul filtrului roșu. 12 Încercaţi să traduceţi următoarele propoziţii şi răspunsurile la acestea (în paranteză am indicat vârsta persoanelor despre care este vorba). Folosiţi filtrul roşu. Câţi ani are sora ta mai mare? (17) > Nĭ jiĕjie duō dà le? Ea are şaptesprezece ani. Câţi ani are fiica lui? (5) Fiica lui are cinci ani. > Tā shí qī suì le. > Tā de nǚ ér jĭ suì le? > Tā de nǚ ér wŭ suì le. 1. Cu siguranţă aţi observat că propoziţiile în limba chineză de mai sus nu au predicat. Aceste enunţuri se numesc propoziţii cu predicat nominal funcţia predicativă este exprimată de un substantiv, numeral sau de o construcţie nominală (atenţie, nu este echivalentul predicatului nominal din română!). Predicatul nominal reprezintă un tip rar de predicat şi se foloseşte mai ales în aspectul oral al limbii. Modelul fundamental al unei propoziţii cu predicat nominal: subiect + predicat (substantiv, numeral, construcţie nominală) Iată câteva exemple de propoziţii de acest tip (predicatul nominal este reliefat prin caractere îngroşate): Wŏ mèimei qī suì le. 我妹妹七岁了 Sora mea are şapte ani. (textual Sora mea şapte ani.) Xiànzài wŭ diăn. 现在五点 Acum este ora cinci. (textual Acum ora cinci.) 2. Să observăm acum în ce fel putem forma sintagme cu numerale, precum o soră, doi fraţi etc. În dialog aţi întâlnit următoarele propoziţii: Wŏ yŏu yī ge dìdi hé yī ge mèimei. 我有一个弟弟和一个妹妹 Am un frate mai mic şi o soră mai mică. Wŏ yŏu liăng ge jiĕjie hé yī ge gēge. 我有两个姐姐和一个哥哥 Am două surori mai mari şi un frate mai mare. În aceste expresii, între numeral şi substantiv tiv se afl ă cuvântul ge 个, care este intraductibil în limba română. Acest clasificator este cunoscut şi ca o unitate de măsură şi constituie o clasă de cuvinte specifi că limbii chineze. Clasifică obiecte şi fenomene pe baza unor trăsături concrete. Cu substantive diferite folosim clasifi catori diferiţi. Clasificatorul ge 个 se foloseşte cu substantive stantive care desemnează oameni şi obiecte, pentru care nu există un alt clasificator. Putem spune, aşadar, că modelul construcţiei numeral substantiv este următorul: numeral + clasificator + substantiv 10 (selecţie din Lecţia 3, pagina 10) 11
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Încercaţi să traduceţi următoarele construcţii. Folosiţi filtrul roşu. un student cinci profesori patru surori mai mari trei fraţi mai mici > yī ge xuésheng > wŭ ge lăoshī > sì ge jiĕjie > sān ge dìdi Întrebarea despre numărul obiectelor o formăm cu ajutorul pronumelui interogativ jĭ 几 (cât, câtă, câţi, câte?), dar numai atunci când presupunem că este vorba despre un număr mai mic de 10. Conform regulii pe care deja o ştiţi, pronumelui interogativ îi revine în propoziţia interogativă locul ocupat în propoziţia enunţiativă de numeral. Între pronume şi substantiv stă clasificatorul. Nĭ yŏu jĭ ge péngyou? 你有几个朋友? Câţi prieteni ai? Wŏ yŏu sān ge péngyou. 我有三个朋友 Am trei prieteni. 13 Traduceţi acum următoarele întrebări şi răspunsuri, folosindu-vă de indicii. Verificaţi-vă cu fi ltrul roşu şi înregistrarea. Câţi prieteni are sora ta mai mică? (4) > Nĭ mèimei yŏu jĭ ge péngyou? Ea are patru prieteni. > Tā yŏu sì ge péngyou. Câţi fraţi mai mari are Martin? (1) > Mădīng yŏu jĭ ge gēge? Martin are un frate mai mare. > Mădīng yŏu yī ge gēge. 14 1. Numeralul 2 are două forme: èr 二 şi liăng 两. Forma liăng 两 stă întotdeauna înaintea clasificatorului. În alte situaţii, folosim èr 二, de exemplu: două surori mai mici 两个妹妹 liăng ge mèimei str. Shanghai nr. 2 上海路二号 Shànghăi lù èr hào Numărul meu de telefon este: 324126. 三儿四一二六 Wŏ de diànhuà hàomă shi: sān-èr-sì-yāo-èr-liù. Am doi profesori chinezi. 我有两个中国老师 Wŏ yŏu liăng ge Zhōngguó lăoshī. 2. Cuvântul zài 在 (în, a fi în) poate fi : prepoziţie: Wŏ zài Shànghăi xuéxí. 我在上海学习 Eu studiez în Shanghai. sau verb: Tā xiànzài zài tā năinai jiā. 她现在在她奶奶家 Ea este acum la bunica ei. Wŏ xiànzài zài Shànghăi. 我现在在上海 Acum sunt în Shanghai. 11 (selecţie din Lecţia 3, pagina 11) 12
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ C1 În această secţiune vă propunem să recapitulaţi cuvintele şi gramatica de până acum, pentru a le asimila cât mai bine. Efectuaţi fi ecare exerciţiu, apoi verifi caţi corectitudinea răspunsurilor oferite, consultând cheia exerciţiilor şi înregistrarea. l 1 Exerciţiile recapitulative din fiecare lecţie au rolul de a vă consolida cunoștinţele dobândite. 19 Cum reacţionaţi la propoziţiile pe care le auziţi pe înregistrare? Răspundeţi mai întâi oral, apoi notaţi-le. Audio:... Dumneavoastră:... Audio:... Dumneavoastră:... Audio:... Dumneavoastră:... l 2 Rescrieţi propoziţiile de mai jos la forma negativă şi verificaţi-vă cu înregistrarea. 1. Zhè shi wŏ de péngyou.... 2. Wŏ de péngyou jiào Mădīng.... 3. Mădīng shi Bōlánrén.... 4. Zhāng Lì yĕ shi Bōlánrén.... l 3 21 Formulaţi întrebări pentru răspunsurile de mai jos. Verifi caţi-vă cu înregistrarea. 1. Ānnà shi Bōlánrén.... 2. Bù, wŏ bù shi Bōlánrén.... 3. Bù, wŏ bù jiào Mădīng.... 4. Wŏ jiào Zhāng Lì.... l 4 22 Completaţi propoziţiile următoare cu sintagma yĕ (de exemplu: Ānnà shi Luómǎníyǎ rén, wŏ yĕ shi Luómǎníyǎ rén). Verifi caţi-vă cu înregistrarea. 1. Wŏ shi Mĕiguórén, Mădīng.... 2. Wŏ de péngyou jiào Ānnà, wŏ.... 3. Ānnà shi wŏ de péngyou, Mădīng.... l 5 23 Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor indicate. Verifi caţi-vă cu înregistrarea. 1. ma, Bōlánrén, Zhāng Lì, yĕ, shi?... 2. péngyou, Ānnà, bù, wŏ de, jiào.... 16 (selecţie din Lecţia 1, pagina 16) 13
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Cheia exerciţiilor 1 2 Vă puteţi verifica răspunsurile cu suportul audio și Cheia exerciţiilor. C1 l 1 Audio: Nĭ hăo! Dvs.: Nĭ hăo! Audio: Nĭ jiào shénme míngzi? Dvs.: Wŏ jiào... Audio: Nĭ shi Mĕiguórén ma? Dvs.: Bù, wŏ bù shi Mĕiguórén, wŏ shi... l 2 1. Zhè bù shi wŏ de péngyou. 3. Mădīng bù shi Bōlánrén. 2. Wŏ de péngyou bù jiào Mădīng. 4. Zhāng Lì yĕ bù shi Bōlánrén. l 3 1. Ānnà shi nă guó rén? 3. Nĭ jiào Mădīng ma? 2. Nĭ shi Bōlánrén ma? 4. Nĭ jiào shénme míngzi? l 4 1. Wŏ shi Mĕiguórén, Mădīng yĕ shi Mĕiguórén. 2. Wŏ de péngyou jiào Ānnà, wŏ yĕ jiào Ānnà. 3. Ānnà shi wŏ de péngyou, Mădīng yĕ shi wŏ de péngyou. l 5 1. Zhāng Lì yĕ shi Bōlánrén ma? 2. Wŏ de péngyou bù jiào Ānnà. C2 l 1 Zhāng Lì: Wŏ de péngyou zài Fùdàn Dàxué jiāo Zhōngguó lìshĭ. Zhāng Lì de péngyou zuò shénme gōngzuò? Răspunsul dumneavoastră: Zhāng Lì de péngyou shi lìshĭ lăoshī. Mădīng: Wŏ de péngyou shi Shanghăi dàxué de xuésheng. Mădīng de péngyou zài năr xuéxí? Răspunsul dumneavoastră: Mădīng de péngyou zài Shànghăi Dàxué xuéxí. l 2 1. Wŏ xĭhuan Ānnà, tā yĕ xĭhuan Ānnà. 2. Tā bù shi Shànghăi Jiànzhù Gōngsī de jīnglĭ. 3. Wŏ xiăng gĕi nĭ jièshào yīxià wŏ de lăoshī. 4. Mădīng dāng gōngchéngshī, tā zài Mĕiguó gōngzuò. 5. Tā xiăng zài Mĕiguó xuéxí. l 3 1. Ānnà de péngyou zài Shànghăi Dàxué jiāo Zhōngguó lìshĭ. 2. Wŏ xiăng gĕi nĭmen jièshào yīxià wŏ de lăoshī. 3. Zhāng Lì de xuésheng cóng Mĕiguó lái. l 4 1. Nĭ xĭhuan xuéxí háishi xĭhuan gōngzuò? 4. Nĭ shi lăoshī ma? 2. Nĭ zuò shénme gōngzuò? 5. Tā de péngyou xuéxí shénme? 3. Nĭ zài năr gōngzuò? 43 (selecţie din Lecţiile 1-2, pagina 43) 14
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Veţi exersa scrierea caracterelor chinezești. Pentru a scrie corect un semn chinezesc, trebuie să ştiţi nu numai cum, ci şi ordinea în care sunt trasate liniuţele. Reţineţi regulile următoare. 1. Mai întâi trasăm liniuţa orizontală (1), apoi pe cea verticală (2). 2. Mai întâi trasăm liniuţa oblică spre stânga (3), apoi liniuţa oblică spre dreapta (5). 3. Începem de sus şi terminăm jos. 4. Începem din partea stângă şi terminăm în dreapta. 5. Linia orizontală care închide semnul de jos o trasăm la sfârşit. Încercaţi acum să trasaţi cele mai simple semne întâlnite în această secţiune. Urmăriţi îndeaproape instrucţiunile noastre. Respectaţi direcţia şi ordinea de trasare a liniuţelor. Respectaţi de asemenea proporţia fi ecărui element în parte. Fiecare semn ar trebui să se încadreze într-o singură căsuţă. Semnul nr. 1: yī unu Ideogramă simplă. Semnul nr. 2: èr doi Ideogramă simplă. Mai întâi trasăm linia de sus, apoi pe cea de jos (regula 3). Semnul nr. 3: sān trei Ideogramă simplă. Mai întâi trasăm linia de sus, apoi pe cea din mijloc, iar la sfârşit, linia de jos (regula 3). Semnul nr. 4: shàng pe, deasupra Ideogramă simplă. Linia scurtă dian deasupra liniei orizontale lungi heng înseamnă: pe, deasupra. Trasăm mai întâi linia orizontală, apoi linia scurtă dian, iar la sfârşit, linia orizontală (regulile 3, 5). Semnul nr. 5: xià după, sub Ideogramă simplă. Linia scurtă dian sub linia orizontală lungă heng înseamnă: sub, după. Mai întâi trasăm linia orizontală, apoi linia verticală, iar la sfârşit, liniuţa scurtă dian (regula 3). Semnul nr. 6: rén om E o pictogramă, reprezintă silueta simplifi cată a unui om. Mai întâi trasăm o linie oblică spre stânga, apoi una oblică spre dreapta (regula 2). 40 (selecţie din Lecţia 2, pagina 40) 15
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI B4 În lecţiile anterioare aţi învăţat semnul (rén om). În această lecţie veţi învăţa alte câteva semne, care conţin semnul om. Exersaţi scrierea lor, respectând indicaţiile de mai jos. Semnul nr. 7: dà mare Este o pictogramă care reprezintă o siluetă umană cu mâinile desfăcute lateral, de parcă ar dori să arate că este: atâââât de mare. Mai întâi trasăm liniuţa transversală heng, apoi celelalte două liniuţe în aceeaşi ordine ca în cazul semnului rén. Semnul nr. 8: tiān cer, zi Ideogramă reprezentând un om şi cerul (liniuţa orizontală) deasupra capului. Mai întâi trasăm cele două liniuţe heng, apoi celelalte două liniuţe oblice în ordinea deja ştiută. Semnul nr. 9: fū soţ Ideogramă foarte asemănătoare cu cea de dinainte. Diferenţa constă în faptul că în acest semn liniuţa pie taie liniuţa de sus heng, iar în semnul tiān nu o taie. Ordinea de trasare a liniuţelor este aceeaşi ca în cazul semnului de mai sus. Semnul nr. 10: gè clasifi cator folosit, printre altele, pentru oameni Ideograma aceasta este compusă din două elemente: om şi semnul unităţii. Mai întâi trasăm cele două liniuţe oblice, apoi liniuţa verticală shu. 个 Semnul nr. 11: cóng cu, a merge după cineva Ideogramă compusă din două elemente identice două siluete omeneşti care merg una după cealaltă. Mai întâi desenăm elementul din stânga, apoi pe cel din dreapta. Semnul nr. 12: zhòng mulţime, aglomeraţie, masă de oameni Ideogramă compusă din trei elemente simboluri ale omului. Mai întâi desenăm elementul de sus, apoi pe cele două de jos. 众 39 (selecţie din Lecţia 3, pagina 39) 16
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ În limba chineză există de asemenea câteva cuvinte care îşi pot schimba tonul în funcţie de tonul înainte de care se află. Aţi întâlnit în lecţie două asemenea cuvinte: bù şi yī. Cuvântul yī, pronunţat de obicei pe primul ton, înaintea unei silabe cu tonul patru se transformă într-o silabă pronunţată cu tonul doi: yī + tonul patru = yí + tonul patru de exemplu: yīxià în realitate pronunţăm: yíxià Cuvântul bù, pronunţat de regulă cu tonul patru, înaintea unei alte silabe cu tonul patru îşi schimbă tonul în doi: bù + tonul patru = bú + tonul patru de exemplu: bù shì în realitate pronunţăm: bú shì 16 Ascultaţi expresiile care conţin cuvintele yī şi bù. Reţineţi cum se schimbă tonurile. yīxià bù shì bù jiào Wŏ bù shi Mădīng. Wŏ bù jiào Ānnà. Pronunţia o puteţi dobândi ușor cu ajutorul explicaţiilor și al înregistrărilor cu vorbitori nativi. Şi acum câteva observaţii despre pronunţarea altor sunete din limba chineză: d se pronunţă la fel ca litera t din limba română, de exemplu, Mădīng; g se pronunţă la fel ca litera c din limba română, de exemplu, Mĕiguó, nă guó rén; b se pronunţă la fel ca litera p din limba română, de exemplu, bù; p se pronunţă ca p aspirat ph, de exemplu, péngyou; x se pronunţă la fel ca ş din limba română, de exemplu, yīxià; y se pronunţă ca i, de exemplu, yĕ; r se pronunţă ca jh, dar mai sonor, seamănă cu sunetul j din limba română, de exemplu, rén. 17 Ascultaţi şi repetaţi pronunţia exemplelor oferite anterior: Mădīng Mĕiguó nă guó rén bù péngyou yīxià yĕ rén În limba chineză este foarte important să faceţi diferenţa dintre sunetele aspirate şi neaspirate. În sistemul pinyin, sunetele neaspirate sunt notate cu literele cu care de regulă se notează sunetele sonore, iar sunetele aspirate cu literele folosite pentru redarea sunetelor surde: b p, d t, g k. Comparaţi sunetul b din cuvântul bù şi sunetul p din cuvântul péngyou. 18 Exersaţi acum pronunţia acestor două sunete, repetând după înregistrare. bā pā bàng pàng béng péng bù pù bēn pēn bīng pīng 15 (selecţie din Lecţia 1, pagina 15) 17
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Recapitularea sintetizează cele mai importante noţiuni prezentate pe parcursul unei lecţii. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 Recapitularea lecţiei 1 Pronumele personale wŏ 我 eu wŏmen 我们 noi nĭ 你 tu nĭmen 你们 voi tā 他 el tāmen 他们 ei tā 她 ea tāmen 她们 ele Pronumele posesive wŏ de 我的 al meu wŏmen de 我们的 al nostru nĭ de 你的 al tău nĭmen de 你们的 al vostru tā de 他的 al lui tāmen de 他们的 al lor tā de 她的 al ei tāmen de 她们的 al lor Topica propoziţiei din limba chineză modelul de bază subiect + predicat + obiect Determinantul stă întotdeauna înaintea cuvântului determinat: (atribut) + subiect + (complement circumstanţial) + predicat + (atribut) + complement Particula structurală de 的 poate fi posesivă Particula de stă între atribut şi substantivul determinat: atribut + particula de + substantivul determinat Exemple: wŏmen de lăoshī 我们的老师 profesorul nostru Annà de péngyou 安娜的朋友 prietenul Anei Complementele circumstanţiale De regulă, complementele circumstanţiale stau înaintea predicatului. În materialul de până acum funcţia de complement circumstanţial a fost realizată cu ajutorul prepoziţiilor: Wŏmen zài Zhōngguó xuéxí. Studiem în China. Tā cóng Luómǎníyǎ lái. El este (de loc) din România. Întrebări generale Formăm întrebările generale adăugând particula interogativă ma (oare) la sfârşitul propoziţiei afirmative, de exemplu: Tā shi xuésheng ma? Oare el este student? Nĭ zài Zhōngguó gōngzuò ma? Oare lucrezi în China? Întrebări detaliate Formăm întrebările detaliate punând cuvântul interogativ sau sintagma cu interogaţia în locul acelei părţi de propoziţie despre care întrebăm, de exemplu: Tā jiào shénme míngzi? Cum se numeşte el? (textual: El se numeşte ce prenume?) Tā jiào Mădīng. Prenumele lui este Martin. (textual: El se numeşte Martin.) Tā xuéxí shénme? Ce studiază el? (textual: El studiază ce?) Tā xuéxí lìshĭ. El studiază istoria. Negaţia În limba chineză formăm de regulă negaţia inserând înaintea predicatului cuvântul bù (nu), de exemplu: Wŏ bù shi wàiguórén. Nu sunt străin. Tā bù xĭhuan wŏ de lăoshī. Lui nu-i place de profesorul meu. 27 (selecţie din Lecţia 1, pagina 27) 18
CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE DEMONSTRATIVĂ Dicţionarul lecţiilor 3 4 Dicţionarul de la sfârșitul fiecărui caiet cuprinde toate cuvintele și expresiile pe care le întâlniţi pe parcursul lecţiilor, alături de traducerea lor. 74 a particulă àihào hobby, pasiune, a avea o pasiune pentru ceva bā opt bă clasifi cator pentru obiecte cu mâner / care pot fi apucate bàba tata ba particulă bānjiā a se muta cu casa, a-şi muta domiciliul chá ceai chuáng pat dà mare dāngdài contemporan dìdi frate mai mic dìtú hartă diănr puţin diànnăo calculator diànshìjī televizor duì da, corect... duì... găn xìngqù a fi interesat de... duō dà câţi ani, ce vârstă fángjiān cameră fàng zhe a fi, a se afl a, a fi aşezat pe gāi ar trebui gāngqín pianină gāoxìng bucuros, fericit gēge frate mai mare gè clasifi cator general folosit pentru oameni şi obiectele care nu au un alt clasifi cator... gēn... yīqĭ împreună cu... gōngyuán parc guà zhe a fi agăţat, a atârna guìzi dulăpior hái încă, mai háizi copil hē a bea huà a picta huì a se putea, a şti, a se pricepe la jĭ cât, câtă, câţi, câte 46 (selecţie din Lecţia 4, pagina 46) 19
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ CHINEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI Tema pentru acasă 3 4 Tema pentru acasă, prin care puteţi să vă verificaţi însuşirea cunoştinţelor, poate fi trimisă spre corectare online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Profesorul personal vă va oferi îndrumare pe toată perioada studiului. l 1 Ascultaţi înregistrarea şi răspundeţi la întrebările următoare. 1. Ānnà de péngyou jiào shénme míngzi?... 2. Tā shi nă guó rén?... 3. Tā xuéxí shénme?... 4. Tā jiānglái xiăng zuò shénme gōngzuò?... 5. Tā xĭhuan shénme?... 6. Mălì yŏu jĭ ge xiōngdì jiĕmèi?... 7. Tāmen zuò shénme gōngzuò?... 8. Tāmen zài năr gōngzuò?... 20 Cursul Eurocor de Chineză pentru începători poate fi începutul unei cariere de succes pentru dumneavoastră! Veţi şti să scrieţi corect şi cu măiestrie caracterele, veţi şti să comunicaţi despre teme uzuale şi veţi putea obţine o pronunţie de invidiat. Şi vă veţi convinge că nu este o limbă dificilă, cursul nostru punându-vă la dispoziţie toate resursele necesare pentru a face învăţarea 37 Astrologie uşoară, plăcută, dar şi eficientă. Vă aşteptăm cu drag să deveniţi cursantul nostru înscriindu-vă la cursul Chineză pentru începători! Tel. 021 33 225 33 www.eurocor.ro